Investește în valorile tale

Dacă nu ai trăit într-un univers paralel în ultimii ani atunci problemele climatice și cursa contra-cronometru pentru a le placa îți sunt cunoscute. O consecința logică e că investitorii și-au îndreptat atenția din ce în ce mai mult către măsurile întreprinse de anumite  companii pentru promovarea principiilor ESG (ex. eficiență energetică, energie regenerabilă, reducerea emisiilor de carbon, silvicultura durabilă și agricultura eco, ajutorarea copiilor din medii defavorizate etc) și au început să susțină abordările managerilor în aplicarea lor. Prin alocarea banilor în acțiunile acestor companii ajuți la construirea unui viitor sustenabil.

Când privești ESG ca pe o oportunitate de investiții vei ajunge să-ți faci propria strategie pentru a reflecta propriile filozofii și obiective. Diferitele concepte și analize au un rol important în înțelegerea trendurilor pe termen lung, în procesul de luare a deciziilor pentru personalizarea investițiilor și îmbunătățirea performanței portofoliilor.

Spre exemplu, ratingul de mediu din cadrul ESG încearcă să surprindă riscul negativ dat de emisiile de carbon și nivelul deșeurilor în cadrul unei companii și evaluează măsura în care impactul schimbărilor climatice afectează activitatea operațională, precum și modul în care resursele specifice pot fi utilizate pentru a atenua efectele schimbărilor climatice, capitalul poate fi folosit pentru trecerea la o activitate mai ecologică, acestea constituind oportunități de creștere a veniturilor și a profitabilității.

Însă problemele legate de personalizarea vs. standardizarea principiilor ESG (ESG-ul meu, nu este ESG-ul tău, după cum spunea șeful Morningstar) încurcă investitorii care doresc să pună bani în spatele acestor standarde.

Apariția, dezvoltarea și aplicarea principiilor ESG au adus o serie de teme de dezbatere cu argumente pro și contra.

Daca te întrebi ce stă la baza standardelor ESG și nu vrei să mai deschizi un tab, îți spunem noi:

• Mediu (E) – firmele sunt evaluate din perspectiva poluării, emiterii de gaze cu efect de seră, eficienței energetice, gestionării resurselor și a deșeurilor;
• Social (S) – criteriile de evaluare sunt legate de respectarea standardelor de muncă, a siguranței angajaților la locul de muncă, a egalității de gen, a calității produselor, a distribuirii echitabile a veniturilor;
• Guvernanță (G) – respectarea legii și a practicilor competitive, precum și măsuri de control, respectarea drepturilor acționarilor, independența Consiliului de Administrație și remunerarea directorilor.

Cum prezentul ne arată că a fi milionari pe o planeta care-ți va oferi confortul deșertului Sahara nu e neapărat un lucru bun, importanța ESG a dus și la o schimbare a abordării modului în care operează și investesc capitalul companiile – anume cel de a renunța la ideea de a maximiza profitul prin orice mijloace și replierea spre un concept de acționar mult mai implicat și conștient.

Astfel,  în lumea finanțelor, pe lângă ideea de a crea cotă de piață într-o afacere și a atrage bani din piețele financiare a apărut și consultanța oferită investitorilor cu privire la probleme de mediu, sociale și de guvernanță, în special sub formă de evaluare și clasare a modului în care companiile aplică aceste principii.

Agențiile de rating au început să includă evaluări ESG companiilor, acestea devenind unelte în formarea prețurilor sau structurii unor instrumente, precum și în luarea unor decizii de investiții. Ratingurile au rolul de a reduce eforturile de cercetare ale administratorilor de fonduri și ale investitorilor în a găsi potențiale investiții valoroase și de semnala problemele cu care se confruntă companiile.

Problema este că lipsa unor standarde unitare la nivel global a dus la o diversificare a abordărilor și metodelor utilizate de furnizorii de rating, făcând astfel mai dificilă extragerea sensului din evaluările și clasamentele agreate.

Diferența de rating scade apetitul companiilor de a-și îmbunătăți performanța ESG, iar dispersarea parametrilor și metodelor de evaluare duce la scăderea probabilității că piețele să stabilească prețurile companiilor în funcție de performanța ESG.

Pe de altă parte, încercarea de a defini cei 3 piloni ai ESG sub aceeași umbrelă creează contradicții. În mai 2022, acțiunile Tesla au fost scoase din versiunea ESG a indicelui S&P500, deși producătorul de vehicule urmărește înlocuirea vehiculelor pe benzină cu mașini mai puțin poluante. Scorul a fost afectat de lipsa unei strategii cu emisii de carbon scăzut și condițiile proaste de lucru la fabrica Fremont din California. Bine, și ar mai fi și tweet-urile lui Elon Musk sau faptul că la altă companie a lăsat însărcinată CEO-ul.

În raportul său, Tesla a susținut că alți producători de automobile ar putea obține cote ESG mai ridicate chiar dacă își reduc cu greu emisiile de gaze cu efect de seră și continuă să producă vehicule cu motor cu ardere internă.

În acest context, dacă o companie obține scoruri mai bune la un clasament ESG, dar nu la altul, ce concluzii ar trebui să tragă un investitor? Sau dacă o companie obține rating-uri diferite de la diferite agenții de evaluare?  Și aici, părerile sunt împărțite.

Într-un raport, OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a arătat că lipsa practicilor de raportare standardizate și a transparenței  și dificultatea de a traduce informații calitative în informații numerice, creează o barieră în integrarea factorilor de sustenabilitate, necesari în luarea deciziile de investiții.

Cei de la Deloitte, în schimb, mizează pe creșterea gradului de transparență pe măsură ce crește cererea companiilor de a obține rating-uri ESG. Leaderii companiilor care gestionează mai mult de o treime din activele administrate la nivel global își bazează deciziile de investiții pe date ESG, potrivit Deloitte.

Iar unii investitori admit că nu se bazează pe rating-urile ESG direct pentru a lua decizii de investiții, dar folosesc datele drept sursă pentru a-și face propriile evaluări, rating-urile ESG fiind doar un punct de plecare în înțelegerea mediului de afaceri al unei companii.

Și acum întrebarea de un milion de puncte. Sunt investițiile în companii ESG mai performante decât cele în companii convenționale?

Studiile efectuate în perioada 2016-2019 asupra portofoliilor ESG au arătat o performanță mai bună în SUA, zona Euro și Japonia, concluzionând că rating-urile ESG mai bune au adus randamente mai ridicate, dar acestea nu reprezintă o garanție a unor randamente în creștere în viitor.

Potrivit Morningstar, fondurile americane care dețin acțiuni ale companiilor mari care pun accentul pe durabilitate și creștere au performat cu o rată medie anuală de 14% în perioada 2017-2021, în timp ce fondurile convenționale au avut randamente de 11% în aceeași perioadă.

iShares ESG MSCI USA Leaders ETF, fond care investește în acțiuni ale companiilor americane care respectă standardele ESG și promovează responsabilitatea pentru mediu, avea în iunie 2023 dețineri de 28,3% în tehnologie, 13,2% în sănătate și 12,1% în acțiuni financiare și a înregistrat un randament total de 42,3% din mai 2019 și până la finalul anului 2022, luând în considerare reinvestirea dividendelor.  Este greu să distingem între performanța ESG și expunerea la tehnologie, acțiunile din această industrie înregistrând performanțe notabile în ultimii ani. Însă, evoluția randamentelor de-a lungul timpului a arătat că volatilitatea piețelor financiare, creșterea inflației și a ratelor de dobândă pot scădea randamentul acțiunilor din domeniul tehnologiei. În schimb, ca urmare a războiului din Ucraina au performat acțiunile companiilor energetice, care au fost excluse din multe portofolii ale fondurilor ESG. Potrivit datelor Bloomberg, până la finalul lui august 2022 doar 3% din cele 166 fonduri de acțiuni ESG listate în SUA aveau randamente pozitive, comparativ cu 9% din ”populația” totală de ETF-uri americane.

În concluzie, este greu de spus cu certitudine dacă aplicarea de către companii a standardelor ESG poate fi un generator de performantă. Contextul economic, specificul activității companiei raportat la ciclul economic sunt criterii de analiză sunt cel puțin la fel de importante.

Pe de altă parte, rezultatul evaluării făcute de OCDE ăn ultimii ani asupra principiilor ESG și analizei cantitative a performanței acestora, ne arata că, în ciuda progreselor înregistrate, vor fi necesare eforturi suplimentare din partea factorilor de decizie, a participanților la piețele financiare și a altor părți interesate pentru a aduce consistență practicilor ESG, făcând astfel ca piețele financiare să susțină pe termen lung valoarea și creștere economică sustenabilă.

Altfel spus, tendința trebuie să meargă în direcția alinierii criteriilor de rating de către marile agenții, iar companiile/statele vor trebui să aplice principiile ESG ca un reper. De notat că la nivel suveran, țările care aplică politici ESG au obținut un nivel mai scăzut al CDS-ului, iar în Germania, Deutsche Bank a demarat în mai 2022 un program care oferă furnizorilor Henkel (în prezent, în Europa, dar își propune să se extindă și în alte țări) costuri de finanțare mai mici, conform ratingului ESG.

OK, și cum aplic toate astea?

Ții minte când pe piață au apărut informații despre mașinile diesel, care ne-au informat că unii producători au fost poate mai puțin cinstiți decât ar fi trebuit să fie? Cam așa e și cu principiile ESG – reglementările nu te privesc. Pe teritoriul UE administratorii de fonduri, băncile și brokerii sunt obligați că pentru portofoliile administrate de ei să urmeze principiile ESG. Tu, ca investitor privat, nu. Dar la fel cum Dieselgate poate ți-a schimbat percepția despre ce mașină îți iei, la fel și principiile ESG îți pot forma o părere despre companiile în care merita să investești fiindcă îți aduc atât beneficii financiare cât și morale.

Poți analiza scorurile ESG ale companiilor la care te gândești și să îți setezi un scor sub care nu vei investi în ele sau, dimpotrivă, să începi analiza mai amănunțită doar dacă o companie are cel puțin un anumit nivel ESG. De exemplu, în România există scorul Vector iar pentru companiile din SUA sau Vestul Europei poți folosi scorurile Morningstar sau FTSE Russell.
Sau poți alege una, două sau mai multe cauze de care îți pasă. Apoi să cauți acele companii care chiar se implică în susținerea lor. Vrei să re-împădurești planeta? Caută firmele care sponsorizează diverse conferințe sau organizații care se ocupă de asta. Alege-le pe cele listate și caută în raportul lor financiar anual sau în cel de sustenabilitate ca să vezi exact câți bani investesc în acea această direcție.

Până la urma bursa îți oferă transparența de a vedea care sunt valorile unei companii și ce face practic, dincolo de bla-bla-ul pus pe site-ul lor în secțiunea CSR (”Responsabilitate Socială Corporativă”). Poți decide mai ușor dacă vrei sau nu să susții o companie cu banii tăi, fie că este vorba de investiții sau chiar de consum. Pentru că, da, poți vota cu portofelul. Dacă toți am face asta poate ar fi mai multe poze cu panouri solare și mai puține cu urși polari bolnavi pe o banchiză de mărimea unui timbru.