Analiza fundamentală a acțiunilor – nivel de bază

Ne vei trage de mânecă și ne vei spune că-ți tot reamintim să analizezi piața, să-ți faci temele și să fii pregătit. După care va urma un singur cuvânt, spus la un număr rezonabil de decibeli – „CUM?!”.  

Rămâi pe frecvență fiindcă vom începe cu cele două mari abordări de analiză a instrumentelor financiare în general, a acțiunilor și ETF-urilor în special:   

• Analiză fundamentală: Te interesezi de cum merge economia, sectorul din care face parte compania, ce date financiare și ce estimări are compania respectivă, calitatea managementului și multe altele. Privirea de ansamblu asupra pieței. 

• Analiză tehnică: Dacă analiza fundamentală îți spune ca o acțiune este relativ ieftină sau relativ scumpă, cealaltă abordare de analiză pe care o folosesc o parte dintre investitori este cea tehnică sau analiza graficelor. Unora le plac graficele iar cei care utilizează preponderent analiza grafică sau tehnică pornesc de la premisa că prețul include deja toate informațiile relevante. 

Analiza fundamentală este cea mai utilizată metodă de analiză a companiilor, fiind modalitatea preferată de, probabil, cei mai mulți investitori pentru susținerea deciziilor de investiții la bursă. Prin intermediul ei investitorul își propune să aprecieze dacă o companie este sub sau supra-evaluată prin comparație cu alte companii similare și, în final, dacă cumpărarea /menținerea/vânzarea acțiunilor respective are sens.

Practic, analiza fundamentală urmărește să stabilească valorea “corectă” a unei companii, prin analizarea unui număr extins de factori care influențează activitatea ei. Pentru asta se analizează rapoartele financiare ale firmei, estimările de rezultate pentru perioada următoare, calitatea managementului dar și informații privind sectorul din care face parte compania (“informații sectoriale”) și cum merge economia în ansamblu (“informații macroeconomice”).

Analiza fundamentală se poate aborda de sus în jos (Top-Down) sau de jos în sus (Bottom-Up). În primul caz, plecând de la informații și predicții macroeconomice, selectezi o industrie favorizată de context și mergi mai în detaliu pentru a identifica emitenții pe care îi consideri subevaluați. În al doilea caz, dacă ești interesat de o companie anume, sau dacă deții participații în portofoliu, vei pleca de la a analiza situațiile financiare ale acesteia, apoi vei evalua companii similare din același sector dar și perspectivele sectorului de activitate în ansamblu și apoi cotextul macroeconomic curent și viitor.

Pentru a avea o imagine cât mai fidelă a companiei plecând de la informațiile publice disponibile, indicatorii financiari se analizează istoric pe durata mai multor ani, prin calcularea ritmului de evoluție a acestora. În acest fel, în baza indicatorilor rezultați, îți poți face o idee atât cu privire la situația actuală a companiei cât și la potențialul său de creștere și riscurile asociate afacerii.

La nivelul de bază al analizei fundamentale, îți vom arăta câteva noțiuni de analiză financiară a unei companii și cei mai răspândiți multipli de evaluare ai unei acțiuni: Price-to-Earnings (P/E), Price-to-BookValue (P/B) și Randamentul dividendelor (Dividend Yield %). 

La ce trebuie să te uiți în datele financiare ale unei companii: 

1. Ritmul de creștere al cifrei de afaceri:  

Vorbim despre un gigant dintr-un domeniu tradițional, cum ar fi CocaCola (KO) sau McDonalds (MCD)? Așteaptă-te la creșteri moderate ale cifrei de afaceri anuale, de obicei intre 5% si 10%. 

Vorbim tot despre un gigant, dar din zona tech sau medicală? Google (GOOG). Meta Platforms (META) sau chiar un nume local, cum ar fi Medlife (M)? Atunci vrei sa vezi creșteri de peste 10% anual. 

Normal, vor exista si excepții, Tesla (TSLA) de exemplu își majorează producția in fiecare an cu peste 50% dar si acolo apare întrebarea- cât va putea duce compania un astfel de ritm și când va încetini creșterea.  

2. Marjele de profit 

Ideal este că societatea pe care o analizăm să aibă profit net, ca să putem calcula o Rată a Profitului Net (Profit net/Cifra de afaceri).  

Dar nu putem lăsa oamenii care inventează acronime fără joburi așa că și alte marje de profit sunt relevante, cum ar fi: 

• Marja EBITDA = EBITDA/Cifra de afaceri 
• Marja EBIT = EBIT/Cifra de afaceri

Hai să le luăm pe rând și să vezi care este semnificația fiecărui indicator.

Rata profitului net ne arată cât de eficientă este activitatea unei companii din punct de vedere financiar, respectiv ce procent din cifra de afaceri este transformat în profit net.

Spre deosebire de marja EBITDA și EBIT, rata profitului net ține seamă de toate cheltuielile firmei, fiind un indicator al solidității sale financiare folosit atât de investitori cât și de creditori.

Exemplu pe datele oficiale consolidate ale Purcari Wineries (WINE), producător de vinuri listat la BVB:  

Sursa: rapoarte anuale, comunicate companie, calcule proprii  

EBITDA (Earnings before Interest, Taxes, Depreciation, and Amortization) este termenul internațional pentru profit din exploatare înainte de a scădea amortizarea, fiind considerat o alternativă la profitul net. El oferă posibilitatea de a analiza o companie și atunci când firma nu generează profit net, dar obține EBITDA pozitiv. Asta se întâmplă des în cazul companiilor în dezvotare (“growth companies”), cu perspective ridicate de creștere.

Indicatorul EBITDA se calculează după formula:
EBITDA = Profit net + Cheltuieli cu dobânzi + Impozitul pe profit + Depreciere&Amortizare

Marja EBITDA este valoarea EBITDA obținută de o companie la 100 de unități cifra de afaceri. Cu cât această valoare este mai ridicată, cu atât compania este mai profitabilă și mai eficientă.

EBIT (Earnings before Interest and Taxes) este cunoscut și ca profit operațional fiind un indicator important pentru măsurarea performanței financiare operaționale a companiei. Prin intermediul EBIT se calculează profitul companiei, înainte de a aplica costurile de capital, adică dobânzile, și impozitul ce urmează a fi plătit.

Formula de calcul a EBIT este:
EBIT = Profit net + Dobânzi + Impozitul pe profit

Marja EBIT, respectiv valoarea EBIT obținută de o companie la 100 de unități cifra de afaceri, o vei calcula pentru a face un screening mai detaliat al performanței financiare operaționale a companiei. O valoare mai ridicată a acestui indicator ne atestă o companie mai eficientă din punct de vedere operațional.

Atunci când analizăm două companii cu niveluri EBIT similare dar cu diferențe mari în ceea ce privește valoarea activelor fixe, vom folosi și indicatorul EBITDA. Acesta din urmă este o măsură aproximativă a cash-ului produs de companie, prin includerea deprecierii și amortizării activelor.

Atunci când compania înregistrează valori negative pentru profitul net, EBITDA și EBIT, va fi important să ai o idee privind momentul în care ar putea ajunge pe profit și vei merge pe estimarea valorii acestor indicatori. 

3. Cât de îndatorată este compania? 

Aici lucrurile devin mai nuanțate, iar recomandarea noastră este să iei orientativ niște repere de îndatorare, mai bine zis de supra-îndatorare. Pretinde ca ești în Star Trek și se aprind luminile de alertă galben, portocaliu sau roșu, semnalând potențiale riscuri. Însă chiar și în cazul companiilor pentru care se aprinde alerta roșie nu ești automat în situația în care să apeși butonul de panică. Doar că trebuie să te gândești de 2 ori….. sau de mai multe ori dacă vrei să fii acționar al lor:  

• Îndatorare = Datorii / Total Pasive, arată în cazul unei companii cât s-a finanțat cu datorie din total bilanț. Dacă aceasta are datorii de 60 milioane de RON dintr-un bilanț de 100 mil RON =>  creditorii au pus 60% iar acționarii 40%. Adică 60% îndatorare. Ceea ce, in anumite domenii, e suportabil. 

Atunci când vezi Datorii reprezentând peste 80% dintr-un bilanț, adică sub 20% sunt capitalurile proprii ale acționarilor, s-ar putea să îți pui mai multe semne de întrebare. Excepție fac unele instituții financiare, cum ar fi băncile, care în mod normal au capitaluri proprii de 5 – 15% din bilanț, deci acolo e o situație naturală. Dar în rest,  peste 80% îndatorare și sub 20% capitaluri proprii din bilanț, iar asta timp de mai mulți ani, ar trebui să-ți declanșeze o alertă portocalie spre roșie.     

• îndatorarea se mai poate măsura și altfel, de exemplu “(Datorii Financiare – Cash) / EBITDA”, care ne arată în câți ani s-ar rambursa toate datoriile cu creditele, leasing-urile, liniile de credit doar din EBITDA. Băncile urmăresc des acest multiplu și nu prea vor să vadă datorii financiare nete mai mari de 4 x EBITDA sau de 5 x EBITDA. În piețele de capital, poți vedea firme și cu datorii mai mari de atât, care ar necesita o analiză mai profundă. 

4. Compania face bani sau nu face bani?  

Poate cu asta ar fi trebuit să începem.  Business-ul face bani din activitatea curentă (numerar din exploatare > 0)? Sau, și mai pe românește, ce încasează de la clienți depășește plățile curente? 

Cash-flow Statement este al treilea document din tripleta Cont de Profit și Pierdere & Bilanț & Cash-flow, iar mulți investitori se limitează la a se uita doar la profit sau pierdere ca să evalueze dacă a fost bine sau a fost rău pentru companie.  

Cele 3 părți ale Cash-flow Statement sau “Situația Fluxurilor de Numerar” îți arată: 

• Cash-flow din exploatare: bine este să fie pozitiv pe 12 luni, asta ne arată că business-ul încasează ceea ce facturează și gestionează bine echilibrul plăților curente. Dacă compania nu face un an de zile bani din exploatare, poate nu e o mare problemă, însă deja la 2 sau 3 ani consecutivi de cash-flow din exploatare < 0, ar trebui să vezi mai în detaliu dacă nu cumva sunt niște riscuri care la un moment dat să afecteze întregul mers al afacerii. 
• Cash-flow pentru investiții, de regulă este cu semnul “-“ , arătând bani ieșiți pentru investiții. Desigur, în timp aceste investiții vor trebui să producă rentabilitate, asta urmează să se vadă sau nu în următorii ani. 
• Cash-flow din finanțare:  atragerile de capital, credite sau majorări de capital cu bani de la acționari sunt cu semnul “+”, iar rambursările de capital sunt cu “-“.  

Toate cele 3 de mai sus trebuie să arate un echilibru și o coerență la nivelul mai multor ani de zile, dar cel mai important este să fie înregistrat cash-flow din exploatare pozitiv, pentru a nu crește riscul companiei. 

La nivelul intermediar de analiză fundamentală vei parcurge și alte abordări sau completări ale indicatorilor de mai sus, dar deocamdată e suficient pentru a-ți face o idee de bază. 

Mențiune: pentru bănci, societăți de asigurări, fonduri de investiții și alți emitenți din zona financiară, s-ar putea să nu găsim cele 4 puncte de mai sus în forma aceasta, însă analiza se poate derula în mod similar.

Ce indicatori de evaluare folosim când ne uităm la acțiuni? 

Vrei indicatori? Avem indicatori! Ți-i prezentăm pe trei dintre cei mai folosiți în evaluarea acțiunilor, ca să-ți faci o idee generală dacă o acțiune este relativ ieftină sau scumpă. Lucrurile devin puțin mai complicate, deci n-am dori ca totul sa se rezolve cu trei indicatori, dar deocamdată:  

1. Price-to-Earnings Ratio (P/E Ratio sau PER) – pe românește, raportul dintre prețul acțiunii și profiturile companiei. 

Indicatorul se poate calcula în două moduri, exemplificăm cu cifre. Pentru o companie care are 1 miliard de acțiuni emise, prețul pe acțiune de 12 RON, capitalizarea companiei de 12 miliarde de RON, iar profitul acesteia de 800 de milioane de RON într-un an, rezultă următoarele: 

P/E =  Capitalizare / Profit net anual  = 12 miliarde RON / 800 milioane RON = 15     sau 

P/E =  Preț acțiune / Profit net pe acțiune (EPS) = 12 RON / 0.8 RON  = 15 

Aaaaa…ce? Cum citesc asta? 

În termeni umani, acțiunea este evaluată la 15 ani de profituri anuale, adică dacă business-ul ar obține 15 ani consecutivi un profit anual de 800 milioane de RON, prețul plătit acum pe acțiune ar echivala cu suma acelor profituri.  

Se mai zice că “se recuperează investiția în 15 ani”, doar că la acțiuni trebuie nuanțată aceasta exprimare: tu, ca acționar, nu încasezi efectiv profiturile companiei, cum e la o chirie. Ci încasezi doar o parte din profituri, dacă compania distribuie dividende. 

Desigur, ai multe întrebări 

• Pot miza pe faptul că acea companie o să replice acele profituri?  Dacă ele vor oscila în timp, sau dacă ele vor crește aproape an de an pe următorii 5 sau 10 ani? Asta ar putea modifica interpretarea multiplului P/E. 
• Dacă profitul nu este unul recurent? Ar fi bine să elimini partea excepțională. Dacă o companie din domeniul aeronautic vinde un hangar în profit azi, probabil nu o va face și la anul. 
• Și dacă compania nu are profit sau are profit foarte mic? De asta avem și alți indicatori pe care îi vom studia la nivel intermediar. 

Cu cât valoarea indicatorului este mai mică cu atât acțiunea în cauză este considerată a fi mai ieftină, iar cu cât nivelul este mai ridicat există riscul unei supraevaluări. Analiza acestui indicator se face prin comparație cu valorile înregistrate în trecut de acțiunea respectivă sau prin raportare cu valorile înregistrate de acțiunile unor companii similare sau chiar cu valoarea P/E medie calculată la nivelul unui indice bursier.

Nu se poate vorbi de un standard legat de modul de evaluare al indicatorului, o anumită mărime a acestuia putând semnaliza subevaluarea sau supraevaluarea unei companii în funcție de faza din ciclul economic în care se află economia, de sectorul de activitate, de nivelul de dezvoltare al companiei sau de regiunea geografică în care își desfășoară activitatea. De aceea, de exemplu, un nivel ridicat al acestui indicator nu transmite un semnal imediat de vânzare, ci doar o avertizare, deoarece nivelul ridicat se poate menține o perioadă mai îndelungată.

În general însă, în cazul companiilor aflate la maturitate, pentru care potențialul unor creșteri majore ale afacerilor este limitat, investitorii stabilesc un nivel mai redus pentru a semnaliza sub sau supraevaluarea prin multiplului P/E. În același timp, pentru companiile de creștere, cu potențial de dezvoltare ridicat, este acceptat un nivel al acestui indicator mai ridicat.

Orientativ, dacă ai în vedere piața de capital locală, te poți gândi la următoarele zone privind multiplul P/E pentru o companie aflată la maturitate într-un context de piață neutru:

• Atractiv: un P/E sub 10 sugerează că acțiunea poate fi interesantă pe termen mediu-lung, adică pentru o deținere de câțiva ani. Clar trebuie să verifici dacă profiturile de la numitor sunt cât de cât recurente, iar business-ul este stabil sau chiar în creștere dacă se poate. 
• Mediu: un P/E între 10 – 15 este normal să vezi în majoritatea timpului pe la acțiuni (într-un context favorabil pe burse nivelul maxim al intervalului poate fi ridicat și la 20 iar într-unul negativ îl poți reduce la 12). Adică recuperarea investiției în 10 – 15 ani, cu anumite oscilații. Pentru comparabilitate, la imobiliare vorbim de multe ori de 15 – 25 de ani sau mai mult pentru recuperarea investiției, în condițiile în care chiria anuală este între 4 – 6% din preț.  
• Ridicat: un P/E peste 15. Într-un context de piață neutru, dacă o companie matură este evaluată la de peste 15 ori profiturile, acesta este un multiplu ridicat. Nu înseamnă automat că acțiunea este scumpă, de aceea trebuie să studiem din mai multe unghiuri, să vedem dacă perspectivele companiei sunt realiste sau pur și simplu investitorii sunt ei prea optimiști.  

2. Price-to-Book Value (P/B), sau altfel spus, prețul de piață al acțiunii vs. cât scrie în contabilitate (“in the books”) că face o acțiune.  

P/B = Capitalizare / Capitaluri proprii din bilanț sau  

P/B = Prețul acțiunii / Valoarea contabilă pe acțiune, 

Această valoare contabilă pe acțiune fiind capitaluri proprii/ număr de acțiuni.  

Iți dăm și un exemplu de calcul:   o firmă cu 20 de miliarde de RON capitalizare și capitaluri proprii în bilanț de 15 miliarde de RON, având emise 5 miliarde de acțiuni => prețul de piață este 4 RON/acțiune, iar valoarea din contabilitate este 3 RON/acțiune.  

P/B = 20 miliarde RON / 15 miliarde RON,  sau, la fel de bine,  4 RON pe acțiune / 3 RON pe acțiune = 1.33 

Multiplul are sens pentru companii din zona industrială sau din vechile ere industriale, pentru că acolo te interesau activele fizice, bilanțurile companiilor includeau multe active fizice. În unele afaceri asta se întâmplă și acum – fabrici de cărămizi, companii petroliere, combinate de oțel sau de aluminiu și multe altele. De asemenea poate fi interesant în cazul fondurilor închise (cum este Fondul Proprietatea) sau chiar al băncilor. 

Doar că de multe ori, indicatorul P/B poate fi și înșelător, la prima vedere. Când îți dă indicații false?  

• Când ai companii de servicii, de exemplu tehnologie sau servicii medicale, baza de active și de capitaluri proprii s-ar putea să fie mult în urma valorii pe care compania o creează pentru clienți.  

Exemplu:  The Alphabet (GOOG) avea în septembrie 2022 o capitalizare de 1.45 trilioane USD, 5.7 ori mai mare decât capitalurile proprii din bilanț, deci un P/B de 5.7.  Ai zice că nu merită să plătești atât pe o acțiune, numai că business-ul preponderent, adică Google, a ajuns la profituri anuale de peste 70 de miliarde de dolari și continuă să crească. Cumva, acel P/B are legătură și cu eficiența capitalurilor, de aceea nu trebuie judecat de sine stătător.  

• Situația inversă, în care un business e evaluat sub nivelul capitalurilor proprii: uneori un P/B mult sub 1 nu este un semn de “ieftin” pentru acea acțiune ci poate arăta anumite vulnerabilități. Poate afacerea nu face suficient profit pentru o perioadă mai lungă de timp sau poate că acel “book value” merită niște ajustări în jos (vezi situația băncilor din Grecia în timpul crizei datoriilor suverane din anii 2012 – 2013).  

Poate că devenim obositori cu repetiția, dar nu se spune ca e mama învățăturii degeaba. Nu te poți ghida după un singur indicator. Raportul P/B poate ghida cât de cât evaluarea, însă e nevoie să fie analizat în completare și cu ceilalți indicatori.  

3. Randamentul dividendului (Dividend Yield) % – așa cum intuiești, se aplică doar companiilor care dau dividende:  

Randamentul dividendului (%) = Dividend pe acțiune / Prețul acțiunii 

Pentru profitul din 2021, OMV Petrom (SNP) a acordat un dividend brut pe acțiune de 0.0341 RON (pentru ușurința nu vom lua în calcul și dividendul brut excepțional de 0.045 RON/acțiune). La un preț de piață de 0.45 RON pe acțiune, rezultă un randament de 7.5%. Din el trebuie scăzut și impozitul pe dividend, care se virează de către companie direct la buget, așadar un randament net în jurul a 7%. 

Dacă OMV Petrom ar acorda an de an astfel de dividende, ba chiar compania a anunțat că intenționează să le și crească gradual, înseamnă că dacă cumperi o acțiune la 0.45 RON vei avea parte de dividend de 7% sau mai mult față de prețul de cumpărare. Spre comparație, aceste dividende sunt mai mari decât multe chirii din piața imobiliară. 

Poți avea garanția că OMV Petrom va da tot timpul astfel de dividende? Nu, dar în același timp, Petrom a dat dividende în 9 din ultimii 10 ani, deci probabilitatea e de partea ta. Mai mult decât atât, dacă ne uităm la dividendul suplimentar din 2022 acesta a echivalat cu circa 10% față de prețul acțiunii. 

Pe orice piață sunt acțiuni preponderent de dividend, de la care însă nu te poți aștepta la creșteri spectaculoase ale business-urilor.  

Pentru mai multe detalii de analiză fundamentală, mergi la nivelul intermediar (click aici).