Acțiuni blue-chip sau de nișă? ETF-uri generale sau sectoriale?

Hai să începem așa. Unde vrei să investești?  

• Nicăieri nu-i ca acasă, deci îți dorești să investești în România. Știi mai multe despre economie, sectoare, companii iar statistica ultimilor ani arată că indicele BET-TR, cel cu tot cu dividende, a evoluat mai bine decât omologul său american, S&P500+dividende. Da, suntem mai cool ca SUA. Ok, parțial. Uneori. 
• Poți plasa pe internațional și ai varietatea de a-ți alege piața ideală, de la coloși la piețe emergente, gândindu-te că acolo lichiditatea e mai mare și companiile sunt mai reprezentative pentru trendurile generale.   Daca investești în companii americane, s-ar putea să faci asta și pentru că le folosești produsele și serviciile sau, dimpotrivă, să le eviți pe cele ale căror produse sau servicii nu îți plac. Arată-le celor de la Apple cine e șeful refuzând să le cumperi acțiunile. Dacă mai scoteau un iPod poate ai fi fost mai indulgent.   

După care trecem la pasul 2:  

• Investești în gigantul căruia nu-i stă nimeni în cale sau în startup-ul care i-a uimit pe toți? 
• Investești în indici bursieri generali sau sectoriali, poate chiar aspiraționali pentru tine?  

Avantaje și dezavantaje în a investi în acțiuni ale unor companii mari 

Băieții mari, prea mari pentru a pica, unele având venituri anuale care depășesc PIB-ul unei țări. Cele mai mari companii de pe o bursă, fie că vorbim de București sau de New York, cele mai lichide acțiuni.  

• În România, găsești Banca Transilvania (TLV), BRD Groupe Societe Generale (BRD), OMV Petrom (SNP), Romgaz ( SNG), Hidroelectrica (H2O) și multe altele. Indicele bursier BET cuprinde cele mai lichide companii de la bursa noastră din domenii precum energie, bancar, medical și nu numai, așadar dacă cumperi acțiuni din acest indice ai expunere pe domeniile relevante din economia românească.  

• Pe bursa americană, ‘blue-chips’ sunt Apple, Microsoft, Google, Amazon, Coca-Cola sau Johnson & Johnson. Și am mai putea înșira aici alte câteva zeci de companii multinaționale.  

Partea buna 

• Veniturile și profiturile sunt (ceva mai) predictibile. Nu înseamnă că nu pot avea scăderi sau creșteri semnificative, însă de obicei te prinzi mai din timp dacă o astfel de companie ar avea probleme 
• Acțiunile mari sunt analizate de mai multe bănci de investiții și case de brokeraj, informațiile sunt mai accesibile. Ai mai multe estimări de profit și de venituri privind acele business-uri 
• Prețul acțiunilor nu fluctuează foarte mult pe termen scurt, mai ales dacă ai un portofoliu de câteva astfel de companii 

• Dacă îți faci un mini-portofoliu de 5 – 10 astfel de companii mari este foarte probabil să ai un randament apropiat de media bursei respective. Practic, nu îți asumi riscuri excesive 
• Fiind acțiuni lichide, dacă se întâmplă ceva rău la una dintre companii, poți să vinzi ușor acea expunere 

Partea mai putin buna 

• Nu te aștepta la randamente excesiv de mari. Să ai un “blue-chip” care să crească timp de 2-3 ani cu câte 40-50% pe an, adică dublare sau triplare a valorii deținerii într-un astfel de interval e mai puțin probabil. Nu e neapărat imposibil, dar nu țintești o astfel de multiplicare a banilor pe acțiunile mari.  
• Am zis la început că “lumea zice” despre aceste blue-chips că nu prea are ce să li se întâmple. Exista un asterisc. Domeniile majore dintr-o economie sunt în vizorul politicienilor, așa că te poți aștepta că după câțiva ani în care un domeniu îți oferă randamente foarte bune ca la un moment dat ceva să se schimbe. De exemplu, companiile din energie din România au fost în ultimul deceniu ba foarte profitabile, ba cu marje foarte mici, sau chiar pe pierdere. Băncile din diverse au fost și mai sunt din când în când sub tirul opiniei publice în sensul diminuării unor profituri. Pe scurt – si giganții pot fluctua.

Avantaje și dezavantaje în a investi în acțiuni de nișă. 

Energie verde. Produse financiare sustenabile. Platforme online care le permit creatorilor de content sa-si monetizeze produsul. Noi. Fresh. Glam. Idei în care de abia aștepți să investești. Da, vorbim despre investițiile trendy. 

Partea bună 

• daca ești mai la începutul unui trend sau a unui val, poți să beneficiezi de o creștere pe 5 – 10 – 15 ani într-un domeniu.  Sigur, aici important este să fii inspirat și acel val chiar să devină unul mare. 
• poți să urci pe un val care deja s-a format. Dacă într-un domeniu cererea urcă cu 20-30-40% pe an timp de câțiva ani, atunci e interesant să ai o expunere pe o astfel de evoluție.  

• dacă cumperi acțiuni la un preț acceptabil, atunci pe termen de câțiva ani ai putea avea randamente peste medie din astfel de expuneri 

Partea mai puțin bună 

• cel mai mare risc este atunci când operezi cu generalizări. “Este un domeniu de viitor” sau “nu are cum să nu meargă”, “lumea va cere așa ceva”. Hai sa zicem ca sunt multe presupuneri si puține dovezi. Nu știi cu ce viteză va crește cererea dintr-un anumit sector, nu știi dacă companiile din acel domeniu vor face profit sau când vor face profit (Uber nu are nici acum profit, după mai mult de 10 ani de la lansare) și o grămadă de alte lucruri pe care nu le cunoști. Sunt multe aspecte care necesită mai degrabă o analiză fundamentală a perspectivelor.  
• domeniile “hot” de acum s-ar putea că peste câțiva ani să nu mai fie atât de interesante în sine. Îți aduci aminte că acum câțiva ani lumea era interesată de companii care produc ceasuri inteligente? Vector Watch a fost una dintre companiile românești pe acest domeniu. Trendul acela a fost înglobat și preluat de companiile mari, așa că dacă investeai într-o astfel de companie, nu știi dacă în final ai fi beneficiat suficient.  
• nu știi dacă ai pariat pe “calul câștigător”. Pe sectorul automobilelor electrice e oare același lucru dacă investești în Rivian (RIVN), Tesla (TSLA) sau Nio (NIO)? 

• riscul de a plăti un preț prea mare pe acțiuni: în anii 2020 sau 2021 s-a supralicitat pe acțiuni precum Netflix (NFLX) sau UiPath (PATH), Spotify Technology (SPOT) sau Nvidia (NVDA). Toate au înregistrat scăderi ale prețurilor de peste 50% în următorii 2 ani, așa că deși business-urile lor sunt pe creștere, acțiunile erau excesiv de scumpe la un moment dat. Trebuie deci să te întrebi dacă suporți să vezi -50% sau -70% pe niște acțiuni în portofoliul tău  

Avantaje și dezavantaje în a investi în ETF-uri generale 

Te-am înțelege dacă ai spune că n-ai timpul necesar pentru a intra în adâncurile netului pentru a descoperi următorul unicorn, mai ales fiindcă ai putea da de GIF-uri ciudate în locul investiției ideale. Exista o soluție – expunere pe indici bursieri prin intermediul ETF-urilor.  

Avem un astfel de instrument și pe bursa românească, ETF BET Patria-Tradeville (simbol TVBETETF), pe care dacă îl cumperi ai expunere pe indicele BET inclusiv dividendele. 

Când ajungem în zona internațională a lucrurilor apare următoarea discuție – sigur, ești cetățean european cu drepturi – dar si restricții – poate cea mai importanta fiind că un client de retail nu poate lua ETF-uri direct de pe piețele din SUA, in USD. 

Dar avem ETF acasă! Mai mulți manageri din Europa au replicat ETF-urile americane in EUR. Deci tu poți cumpăra ETF-uri pe indicele S&P500 de exemplu, care replică evoluția companiilor din indicele american, doar că deținerea ta va fi exprimată în EUR. 

Avantaje? Dezavantaje? Mai jos. 

Partea bună 

• Sunt relativ simplu de căutat. Pe lângă ETF-ul pe indicele BET cu dividende, disponibil prin oricare broker din România, e foarte probabil ca pe platforme internaționale să găsești ETF-uri pe: indicele american S&P500, indicele german DAX, indicele austriac ATX șamd. Tot la instrumente generale includem și pe cele pe regiuni mari ale globului, spre exemplu un ETF pe economiile emergente ale lumii 
• Deși poți afla ce este în structura ETF-ului respectiv, nu e nevoie să intri în prea multe detalii. Practic ai expunere pe întreaga bursă, întreaga economie pe care acel indice o reprezintă.  

• Îți oferă randamentul mediu al pieței respective:  dacă bursa americană va merge bine, orice ETF pe indicele S&P 500 va performa similar 
• Expunerea la riscul de scădere este mai mică. ETF-urile pe indicii majori sunt suficient de diversificați astfel încât să atenueze din șocul anumitor sectoare. In primăvara lui 2020 când companiile de petrol sau cele din aviație scădeau 40-50% în SUA, indicele S&P500 a coborât doar 20-30%. 

Partea mai puțin bună 

• Când cumperi un ETF nu cumperi numai ce îți convine. Piața scade? Va scădea și ETF-ul în mod similar. Doar fiindcă tu ai fi vândut acțiunile care nu performează nu înseamnă că și administratorul va face la fel 
• Un ETF pe un indice major nu poate să capteze cele mai bune randamente. Dacă în următorii 3 ani un sector ar crește mai repede decât media pieței, tu nu poți beneficia de acel randament suplimentar.

Avantaje și dezavantaje în a investi în ETF-uri sectoriale sau de nișă 

Ce se întâmplă dacă nu vrei să investești în toată industria de energie sau în tot portofoliul farmaceutic ci ai o viziune care-ți spune că doar biotehnologia sau mașinile electrice sunt ce-ți dorești…dar nici n-ai alege doar o companie? Pentru tine au fost create ETF-urile sectoriale pe anumite nișe.  

Partea buna 

• îți dau acces la anumite sectoare care pot să răspundă nevoilor tale investiționale. Poate sunt companii mai stabile sau din contră, sunt companii mai dinamice, cu oportunități mai mari dar și cu riscuri de scădere pe măsură 
• te scutesc de a “ghici” care va fi câștigătorul unui anumit sector. Dacă tu crezi că domeniul X sau Y va evolua bine și ai efectuat o analiză care să îți spună că nu cumperi deja foarte sus, foarte scump, atunci poți să iei un mănunchi de companii din acel domeniu. Adică un ETF pe un sector: echipamente medicale, industrie petroliera, financiar-bancar, biotehnologie și câte și mai câte. 

Partea mai putin buna 

• s-ar putea ca și alții să fi văzut oportunitatea, iar tu să intri sus ca preț. De asta e nevoie de o analiză a domeniului ca să evaluezi de câte ori poate crește acea piață și cum sunt evaluate companiile acum 
• s-ar putea ca domeniul pe care îl vizezi încă să nu fie “copt”.  De pildă, companiilor de internet (dot-com) le-a trebuit aproape un deceniu (1996 – 2004) in care cele valoroase s-au separat  de celelalte. Dacă intrai pe întregul sector prin ianuarie 1999, când indicele Nasdaq Composite era la 2.500 puncte, până la final de 2001 ai fi trecut atât printr-o creștere fulminantă cât și printr-o scădere majoră, iar în final ai fi avut o performanță sub indicele general S&P500. A fost nevoie de un deceniu pentru a vedea cine poate creste: Amazon, Google și altele. 

Sursa: https://greenmangotrading.wordpress.com/2014/12/14/case-study-dot-com-bubble/ 

• A, încă un lucru. Daca alegi un domeniu cu risc mare, s-ar putea  ca, pe o scădere economică sau scădere bursiera în general, ETF-ul tău sectorial să piardă mai mult decât media pieței la fel de bine cum poate câștiga mai mult atunci când lucrurile merg bine. Deci ține mereu minte să îți așezi bine structura portofoliului.