DN Agrar, profilul companiei

Domeniu: Agribusiness | Inclus în BET AeRO

Dacă ai un comentariu, o opinie sau vrei să adresezi o întrebare acestui emitent, folosește formularul de la finalul profilului. Vom reveni public cu răspunsul companiei la întrebarea ta.

Rezumat: 

• DN Agrar, o afacere deținută în proporție de circa 75% de familia de Boer, ar putea opera o majorare de capital pe bursă pentru a reduce gradul de îndatorare bancară. Orizontul de timp nu este însă definit. 
• Cu dus și întors: Prețul laptelui crud a înregistrat în primul trimestru din 2023 un nivel record pentru ultimul deceniu, dar a scăzut semnificativ către finalul anului.
• Pentru a rămâne profitabilă, DN Agrar este dependentă de subvenții. Totodată, 70% din venituri sunt generate de un singur client. 
• Grupul are în plan să investească până la 30 de milioane de euro în dezvoltarea uneia dintre cele mai mari fabrici de biogaz din Europa.

Cea mai recentă imagine: De ce s-a listat, în definitiv, grupul DN Agrar pe piața AeRO?  

Un business agro-zootehnic din România, clădit în spirit olandez – cam acesta ar fi ADN-ul companiei DN Agrar Group, care a ajuns cel mai mare producător de lapte crud local, pe o piață foarte fragmentată, în urma unui proces accelerat de achiziții. 

În linii mari, grupul, fondat în 2008 de olandezul Jan de Boer la Alba Iulia, operează trei ferme de vaci de lapte și una de juninci. Acestora li se adaugă activități suport pentru businessul principal: cultura cerealelor necesare hrănirii animalelor pe o suprafață de circa 7.000  de hectare (preponderent arendată) și logistica din spatele producției de lapte și cereale.   

Din perspectivă financiară, veniturile DN Agrar au stagnat în 2023 la puțin peste 150 de milioane de lei (circa 30 de milioane de euro), după ce practic s-au triplat în 2022. Profitul, în schimb, a traversat doi ani remarcabili: a crescut cu aproape 60% în 2022, fiind potențat de un preț al laptelui foarte favorabil și cu peste 60% până la circa 4,5 milioane de euro, în 2023, pe fondul dublării subvențiilor.   

Bugetul de venituri și cheltuieli al companiei pentru 2024 prevede, din nou, o relativă stagnare a cifrei de afaceri. Pe de altă parte, compania estimează că profitul își va continua ascensiunea cu peste 30%. 

Cât despre prețul acțiunii (compania a fost listată în februarie 2022 pe AeRO, piața „tinerelor speranțe” de la bursa de valori), acesta creștea cu peste 15% între ianuarie 2024 și octombrie 2024, valoarea de piață a companiei ajungând la aproape 240 de milioane de lei (47 de milioane de euro), în octombrie 2024.

DN Agrar Group e un business de tip growth de succes dezvoltat plecând de la experiența și know how-ul acumulat de familia Boer în decurs de zeci de ani în Olanda și Germania. În același timp, creșterea puternică a afacerii din ultimii ani nu era posibilă fără a atrage un mix de finanțare – de tip equity, prin intermediul pieței de capital și credite bancare. 

Compania are planuri mari de dezvoltare și pentru anii următori, însă realizarea acestora depind într-o bună măsură și de capacitatea de atragere de capital de la acționari, pentru a reuși să păstreze echilibrul între sursele de finanțare împrumutate și cele proprii. Având în vedere că afacerea generează mare parte din profit în special datorită subvențiilor, dependența de politicile publice naționale și a cele de la nivelul UE care vizează sectoarele de zootehnie și mediu este ridicată. 

Evoluția companiei va depinde însă, în cea mai mare măsură, de măiestria conducerii și de modul în care aceasta își va alege direcțiile viitoare de dezvoltare, astfel încât să păstreze echilibrul financiar al afacerii, un nivel bun de profitabilitate dar și caracteristica de companie de creștere. 

MODEL DE AFACERI: Ce face, mai exact, DN Agrar?

DN Agrar Group deținea la nivelul primului trimestru din 2024 circa 14.000 de animale rasa Holstein – vaci de muls și juninci, în proporții aproape egale –, după ce a investit preponderent în tineret bovin pentru „popularea” viitoarelor ferme. Proporția optimă ar fi ca vacile de muls să reprezinte două treimi din total. 

Grupul este alcătuit din 14 companii pentru care lucrează circa 300 de angajați. De notat că există intenția de reducere a numărului de firme pentru o mai eficientă gestionare a activității.

Planurile de dezvoltare continuă, obiectivul fiind ca DN Agrar să aibă 16.000 vaci la sfârșitul lui 2024 și 20.000 de capete la finalul lui 2027, doar prin creștere organică, adică prin înmulțirea șeptelului propriu. Aceasta, din motive care țin de  limitarea costurilor, sănătatea animalelor și menținerea standardelor de calitate pentru laptele produs. 

Compania a făcut, în trecut, achiziții de șeptel – spre exemplu, în ianuarie 2023, a cumpărat 800 de vaci de lapte. Atunci a fost o mișcare oportunistă, menită să fructifice cât mai repede creșterea accelerată a prețului la laptele crud. 

Principalul proiect de creștere pe termen mediu este ferma Straja, aflată in apropiere de Alba Iulia. Aceasta urmează să fie construită în etape – de altfel, lucrările au fost începute deja –, urmând ca până la finalul lui 2024 să funcționeze la o capacitate de aproape 1.000 de vaci de muls. Obiectivul pentru finalul lui 2027 este ca ferma să adăpostească 3.800 vaci de muls și peste 1.200 de juninci. 

DN Agrar țintește ca la începutul lui 2028 să atingă pragul psihologic de 100 de milioane de euro în capitalizare bursieră și să devină astfel o companie interesantă pentru fondurile de pensii. Până atunci ar urma să fie transferată pe piața reglementată, o mișcare legată și de intenția familiei de Boer de a face o majorare de capital (într-un viitor neprecizat) pentru finanțarea dezvoltării. 

Ideea e că fondatorii și-ar dori ca prețul acțiunii să urce suficient de mult, în așa fel încât diluarea, ca urmare a majorării, să fie cât mai mică și să nu le reducă deținerea sub 51% din capitalul social. În aprilie 2024 aceștia dețineau 74% din companie prin vehiculul AM Advies, restul acțiunilor fiind tranzacționate liber pe piața AeRO. 

LECȚIILE TRECUTULUI: 

Grupul DN Agrar a fost înființat la finalul anilor 2000 de olandezul Jan Gisjbertus de Boer. Antreprenorul deja venea cu o experiență extinsă în agricultură: după ce a absolvit studii de specialitate în anii ’80, a lucrat timp de 12 ani la ferma familiei din Olanda, iar din anii 2000 a „migrat” pe piața germană, unde cel puțin până la momentul memorandumului în vederea tranzacționării la BVB din 2022, era director general și proprietar a două ferme cu câteva mii de vaci de muls din Germania.

În paralel cu afacerile din vestul Europei, în 2008, Jan de Boer a început să facă pași timizi și pe piața noastră, în zona Alba Iulia – Sibiu, prin preluarea în arendă a mai multe suprafețe de teren. Din start însă, se pare că a avut planul de a dezvolta unul dintre cei mai mari producători de lapte din Europa, într-un orizont de circa zece ani.

A observat potențialul agricol al României și s-a decis asupra Transilvaniei datorită climatului mai ploios decât cel din alte zone din țară. Pe parcurs, a atras în proiect și alți conaționali. 

Inițial, Jan de Boer a implicat investitorii financiari olandezi în mai multe vehicule investiționale prin intermediul cărora a cumpărat și dezvoltat ferme de bovine de lapte în același areal, orientând desfacerea către fabrica Albalact (Lactalis) din apropiere. La rândul său, fondatorul a preluat participații minoritare (de 10-25% din capitalul social al acestor ferme), ocupându-se activ de activitatea administrativă. 

Treptat, el a adunat sub umbrela DN Agrar Group SA, aflat anterior listării în proporție de 100% în proprietatea sa, o fermă de vaci de muls (Cut) – medie ca dimensiune –, una de tineret (Prodlact) și firme de servicii agricole pentru cultivarea terenurilor.

Exitul investitorilor olandezi din afacerile pe care le dețineau majoritar (dar care erau gestionate de Jan de Boer) a dus la structurarea actuală a grupului și, implicit, la listarea sa la bursă.

În 2021, Jan de Boer a inițiat un plasament privat prin care a atras aproape 5 milioane de euro. Totodată, majorarea de capital i-a redus participația din DN Agrar cu puțin peste 25%. Compania a folosit banii pentru a cumpăra cu circa 4 milioane de euro ferma Lacto Agrar de la șapte parteneri olandezi care o dețineau în proporție de 80% și de la Jan de Boer însuși (avea restul de 20% din acțiuni). 

La începutul lui 2022, consolidarea grupului a continuat după aceeași rețetă, dar cu finanțare bancară, de data aceasta. DN Agrar a accesat un credit de peste 33 de milioane de lei de la ING și a cumpărat deținerea majoritară a unor investitori olandezi în ferma DN Agrar Apold, precum și în alte trei firme adiacente, de asemenea aflate sub managementul familiei de Boer.

Aparent, această consolidare s-a încheiat la finalul lui 2023, când DN Agrar Group a preluat chiar de la fondator și restul de 5% din acțiunile pe care le deținea la ferma Cut.

Ca o concluzie de etapă, investitorii olandezi inițiali au fost înlocuiți cu investitorii de la bursă, îndatorarea bancară a crescut semnificativ, iar familia de Boer a obținut controlul întregului grup și a încasat peste 1 milion de euro cash.

PUNCTE SLABE ȘI AMENINȚĂRI: 

Gradul ridicat de îndatorare, pe fondul creditelor contractate pentru achiziția de ferme și investiții în dezvoltare, ar fi unul dintre principalele minusuri. La sfârșitul anului 2023, datoriile pe termen lung se ridicau la aproape 20 de milioane de euro.

Totuși, la final de 2022, grupul a reușit să convertească creditul de la ING din lei în euro, ceea ce a dus la o reducere a dobânzilor. Ca un detaliu suplimentar, în 2022 și 2023, dobânzile plătite s-au ridicat la aproximativ 7 milioane de lei (circa 1,5 milioane de euro) pe an. 

La începutul lui 2024 a mai fost contractat un credit de peste 9 milioane de euro de la Exim Banca Românească pentru proiectul Straja, crescând substanțial gradul de îndatorare. Pentru balansare, compania ar putea face o majorare de capital prin intermediul bursei, cu „prețul” diluării fondatorilor însă.

Un alt punct slab ar fi dependența de un singur produs (laptele crud) și, implicit, de evoluția prețului acestuia. Chiar dacă conectat la nivelul practicat în Europa de Vest, prețul laptelui e supus volatilității din piață. De exemplu, prețul record din ultimul deceniu, înregistrat în primul trimestru al lui 2023, a scăzut semnificativ până la finalul anului. 

Subvențiile de la stat sunt în unii ani aproximativ egale cu profitul, aceasta fiind de fapt cutuma în afacerile din zootehnie. Pentru mai multă acuratețe, în 2022, subvențiile primite s-au ridicat la 14,77 milioane de lei, comparativ cu profitul net de aproape 14 milioane lei. În 2023 însă, subvențiile au depășit cu circa 20% profitul net. Iar în bugetul din 2024, compania ia în calcul subvenții de 25 milioane lei și un profit net de 30 de milioane de lei.

DN Agrar primește subvenții având ca referință numărul de vaci din 2018 (până în 2022 reperul era anul 2013) și estimează că o eventuală aducere la zi a acestei date va genera un plus important de subvenții, având în vedere creșterea șeptelului propriu din perioada 2018-2023. Deci am putea spune că există un fel de „rezervă” de subvenționare.

DN Agrar depinde de un număr limitat de clienți, în principal de Lactalis. Vânzările către fabrica sa Albalact din apropiere  a generat peste 70% din cifra de afaceri a DN Agrar în prima parte  din 2024, totuși în scădere de la peste 80%, pe parcursul lui 2023. Totodată, grupul a reușit sa crească numărul de clienți de la cinci la nouă.  

Pentru a putea face livrări eficiente și pentru a menține nivelul constant de calitate a laptelui, DN Agrar vinde doar la multiplu de cisternă, ceea ce îi limitează desfacerea doar la câțiva mari procesatori ce se pot aproviziona în acest fel. Sectorul de producție (a laptelui) este foarte fragmentat – mulți alți procesatori sunt de dimensiuni mai reduse și oferă condiții de plată mai dezavantajoase.

Deși are o relație aproape de simbioză cu Lactalis, schimbări pot apărea oricând. Marele procesator român de lapte Simultan din Timișoara (care produce sub brandurile proprii ale marilor retaileri) a renunțat în 2023 la a mai prelua lapte de la ferma Maxagro, cea mai mare din Banat, cu o productie de 42.000 litri pe zi și cu un produs de calitate ridicată. Explicația? Simultan a preferat lapte mai ieftin din import (consecință a subvențiilor mult mai mari acordate de alte state), iar Maxagro s-a văzut nevoit să se reorienteze către Olympus a cărui fabrică e tocmai la Brașov.

Riscul volatilității prețurilor e valabil și în ceea ce privește activitatea agricolă legată de producerea furajelor pentru vaci. Inputurile necesare culturilor, mai concret prețurile îngrășămintelor și carburantului au crescut considerabil în anii trecuți. În 2023, compania a obținut prin forțe proprii furaje mult mai „scumpe” decât dacă le-ar fi cumpărat din piața liberă. Acesta ar fi un minus al integrării. 

Nu în ultimul rând, planează pericolul ca din 2028 Comisia Europeană să-și schimbe politica privind subvențiile. Totuși, este de așteptat că o astfel de întorsătură să afecteze în primul rând producătorii mici de lapte crud. 

Aici ar mai fi de amintit și obiectivul strategic al UE de a reduce emisiile cu efect de seră, iar unele măsuri în acest sens vizează fermele de animale în mod direct. Acestea sunt privite de autorități drept o importantă sursă de poluare prin prizma emisiilor de azot (nitrogen) pe care urina și bălegarul vitelor le degajă. Iar, între 2019 și 2023, fermierii din Europa de Vest au manifestat în repetate rânduri împotriva măsurilor pe care autoritățile le-au luat pentru a reduce poluarea. Și, ca o coincidență, fermierii olandezi au avut printre cele mai vehemente reacții. 

PUNCTE TARI ȘI OPORTUNITĂȚI: 

În primul rând, ar fi de subliniat experiența de zeci de ani a fondatorilor în domeniul zootehnic (în special în vestul Europei). Asta se traduce prin acces la know-how, la cele mai bune practici sau la noile tehnologii care apar, într-o primă fază, în Occident.

Totodată, DN Agrar a beneficiat (s-a dezvoltat inițial cu capital privat olandez și finanțare bancară olandeză) și beneficiază în continuare de oportunitățile de business furnizate de piața vestică: printre altele, importă echipamente de muls și urmează să exporte compost (îngrășământ agricol natural) și biogaz. 

Grupul – un business integrat cu toate operațiunile in-house – are o organigramă destul de suplă, inclusiv la nivel de management, cu un focus continuu pe costuri. De asemenea, eficiența DN Agrar o depășește pe cea a fermierilor tradiționali locali, datorită investițiilor în robotizare. În vreme ce fermierii tradiționali obțin în medie 10 litri de lapte/ vacă/ zi, grupul are o productivitate de trei ori mai mare. Însă există și loc de mai bine: spre exemplu, Maxagro, care investește masiv în genetică, obține o producție de peste 37 de litri/vacă/zi.

Dimensiunea îi conferă o putere de negociere relevantă în relația cu clienții. Iar creșterea continuă a producției conduce la scăderea costurilor fixe per litru de lapte crud, deci la o creștere a competitivității. 

Calitatea ridicată a laptelui produs îi permite să obțină prețuri de vânzare la nivelul celor din Occident – ne referim la o medie a prețului din șase țări vest și nord europene, la care se adaugă un bonus pentru conținutul de grăsime și proteine. Deci, iată un alt avantaj competitiv, dacă e să ne raportăm la micii fermieri români. 

Intrând în bucătăria internă a DN Agrar, calitatea ridicată a laptelui crud se datorează unei preocupări sistematice pentru condițiile de viață ale vacilor, asigurate de hrana cu suplimente, pășunatul liber, angajarea unui veterinar permanent, amenajarea spațiilor de odihnă sau utilizarea unor echipamente de muls adecvate. 

DN Agrar intenționează să realizeze, la sfârșitul lui 2024, o fabrică de compost (proiectul are un delay cam de un an) prin utilizarea gunoiului de grajd. Asta ar urma să conducă la diminuări semnificative de costuri în activitatea de fertilizare a solului pentru agricultură, reducându-se achizițiile de la terți. 

Bălegarul este folosit intens, dar fiind depozitat în stare semi-lichidă în așa-numitele lagune, poate fi transportat pe distanțe relativ mici, în jurul acestora, din rațiuni de cost. Grupul a creat un sistem de transport prin țevi, aducând un plus de eficiență, dar un progres considerabil va fi adus de producția de compost.

Gunoiul de grajd, uscat și mult mai ușor, va putea fi ambalat și transportat facil în orice locație și va putea fi folosit exact în momentele din an în care va fi necesar. În plus, DN Agrar intenționează să exporte o parte mare din compostul produs, mai ales în Franța și Italia. 

Tot pe baza gunoiului de grajd, grupul a anunțat că are în plan să facă și o fabrică de biogaz lichefiat sau comprimat, cu scopul de a-l vinde tot către piața vest-europeană. Proiectul era, la debutul lui 2024, în stadiu incipient – urmează să fie cumpărat un teren de 10-12 hectare. Mai mult decât atât, fermierii din Olanda au ajuns să câștige mai mult din vânzarea biogazului decât din laptele crud,  spune Peter de Boer, fiul fondatorului, cel care ține relația cu media și cu investitorii.

Proiectul ar presupune o investiție cuprinsă între 23 și 30 de milioane de euro și ar duce la crearea uneia dintre cele mai mari fabrici de acest gen din Europa. DN Agrar se afla în aprilie 2024 în discuții cu șase-șapte potențiali parteneri pentru dezvoltarea afacerii. E căutată o cooperare fie cu un jucător din oil & gas, fie cu un fond de investiții străin.

Compania a aplicat și pentru o finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru o nouă linie de business: instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile fermelor și speră ca, până în 2025, să finalizeze proiectul. În paralel, dorește ca împreună cu o firmă israeliană să dezvolte un parc fotovoltaic pe un teren de 50 de hectare. 

DN Agrar a mai anunțat că urmărește achiziția a una sau două  ferme de vaci de muls care dețin și terenuri cu culturi, existând mai multe oportunități, pe fondul dificultăților financiare în care au intrat numeroși fermieri afectați de condițiile de piață nefavorabile: inputurile s-au scumpit, prețul cerealelor e sub presiune ca urmare a cerealelor provenite de la fermierii din Ucraina, laptele crud s-a ieftinit în 2023 și resimte presiunea importurilor ieftine.

Data ultimei actualizări: 15.10.2024. Autori: Horia Gălățeanu, Ionuț Ancuțescu, colaboratori externi (Creative Mediaroom)

Surse: Raportul anual 2023, Feel the Markets, BVB, Ziarul Financiar, Financial Intelligence, The Guardian