Bursa de Valori București – profilul companiei. 

Domeniu: Industria financiară

Dacă ai un comentariu, o opinie sau vrei să adresezi o întrebare acestui emitent, folosește formularul de la finalul profilului. Vom reveni public cu răspunsul companiei la întrebarea ta.

Rezumat:

• Acțiunea BVB a generat al doilea cel mai ridicat randament din 2023, dacă ne referim strict la companiile din componența indicelui BET: puțin peste 85%. La început de septembrie 2024, Comisia Indicilor a decis excluderea BVB din indice.

• Veniturile operaționale ale Bursei de Valori București provin preponderent din trei surse: comisionarea activității de tranzacționare, taxele percepute emitenților pentru admiterea și menținerea la tranzacționare, precum și vânzarea de date bursiere către principalii furnizori de informații financiare, de talia Bloomberg sau Reuters.

• Înființată în 1882 prin decret regal, bursa românească și-a întrerupt activitatea în timpul Primului Război Mondial, iar regimul comunist i-a închis porțile, la propriu, pentru aproape cinci decenii.

• Contrapartea Centrală, entitatea care ar putea relansa pe piața locală produsele derivate, e o sabie cu două tăișuri pentru BVB. Dacă autorizarea sa va continua să treneze, există riscul deprecierii parțiale a investiției în companie, cea mai mare din istoria bursei. Iar, în eventualitatea că lucrurile vor merge conform planului, lichiditatea va fi îmbunătățită.

Cea mai recentă imagine: Bursa de pe bursă. 

Bursa de Valori București (BVB) reprezintă, în egală măsură, atât partea, cât și întregul, în sensul că e atât operatorul pieței de capital locale – administrează Piața Reglementată și segmentul AeRO, destinat emitenților aflați la început de drum –, cât și o societate pe acțiuni ca oricare alta, listată în propria „ogradă” din 2010. 

Tot ca o particularitate, BVB este controlată de câțiva dintre cei mai vechi emitenți de după 1990 (fostele SIF-uri care au trecut în ultimii ani printr-un proces de rebranding) și de o parte dintre principalii investitori – fondurile de pensii administrate privat. Conform celei mai recente raportări de la sfârșitul lui august 2024, instituționalii dețineau cumulat aproximativ 80% din capitalul social. 

Structura acționariatului e destul de atomizată, așa că fiecare procent în plus sau în minus e important. De altfel, pe grupurile de investitori din social media și în presa financiară, s-a speculat că această categorie de investitori, în preajma alegerilor pentru un nou Consiliu de Administrație în noiembrie 2023, a alimentat creșterea cererii de acțiuni BVB, din dorința de a avea un cuvânt cât mai greu de spus. 

Operatorul pieței de capital a înregistrat a doua cea mai bună evoluție din 2023 – titlurile BVB s-au apreciat cu peste 85% – dintre cei 20 de emitenți din componența indicelui BET. După primele nouă luni și jumătate din 2024, acțiunea înregistra însă un recul de peste 15% de la începutul anului și ca efect al excluderii companiei din indice cu începere de pe 23 septembrie. La jumătatea lui octombrie, capitalizarea bursieră se ridica la aproape 440 de milioane de lei (echivalentul a puțin sub 90 de milioane de euro). 

Ușor de intuit că rezultatele financiare ale companiei sunt strâns legate de intensitatea activității de tranzacționare – în special pe segmentul de acțiuni – și de dinamica numărului de emitenți. Iar oferta Hidroelectrica în valoare de peste 2 miliarde de dolari, a patra cea mai mare la nivel global din 2023, a reprezentat un salt uriaș pentru bursa bucureșteană. Și nu doar din perspectiva imaginii. 

Astfel, doar la nivelul operatorului bursier (fără a lua în calcul și celelalte companii care formează grupul BVB), pornind de la venituri operaționale de 25-26 milioane lei în anii 2020 -2021, compania a crescut ușor la 33 milioane lei în 2022 și apoi a urcat, semnificativ, în 2023 la 50,5 milioane lei, anul listării Hidroelectrica. Compania BVB a obținut atunci un profit net record de aproape 22 milioane de lei, aproape cât veniturile anuale din anii anteriori.

Saltul cel mai important s-a înregistrat la veniturile din tranzacționare care au crescut de la peste 22,5 milioane de lei în 2022 la 39 milioane de lei în 2023.

Veniturile operaționale, la nivel individual, au crescut cu aproape 60%, în primul semestru din 2024, până la peste 20 de milioane de lei, în principal ca efect al menținerii unei dinamici ridicate a volumului tranzacționării, după listarea Hidroelectrica. În intervalul menționat, valoarea totală a schimburilor de acțiuni pe piața reglementată (excluzând ofertele publice) s-a ridicat la peste 8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 115% față de intervalul ianuarie-iunie 2023. 

Cât despre al doilea trimestru din 2024, veniturile operaționale aproape s-au dublat până la peste 11 milioane de lei, raportat la intervalul aprilie-iunie din anul precedent, cu precizarea că aceea a fost o perioadă în care investitorii au așteptat cu banii în cont IPO-ul Hidro. 

BVB este acționar majoritar atât la Depozitarul Central, cât și la Contrapartea Centrală (CCP.RO) – deocamdată, nefuncțională –, rezultatele celor două entități fiind incluse în procesul de consolidare. La nivel de grup, 2023 au fost un an record, veniturile operaționale ridicându-se la aproape 83 de milioane de lei, în creștere cu peste 45% față de anul anterior. De remarcat este și ritmul în care a crescut profitul net – peste 145% față de 2022, până la aproape 26 de milioane de lei.

Performanța grupului se datorează, evident, tot listării Hidroelectrica. Și, ca să rămânem în sfera recordurilor, Depozitarul Central a înregistrat cea mai mare valoare decontată de la înființarea instituției, pe data de 10 iulie 2023 – echivalentul a aproape 6 miliarde de euro, în contextul IPO-ului producătorului de energie electrică. 

MODEL DE AFACERI: Ce face, mai exact, BVB? 

În principiu, BVB are trei surse principale de venituri: comisionarea activității de tranzacționare a tuturor instrumentelor listate (acțiuni, obligațiuni, unități de fond, produse structurate), taxe percepute emitenților pentru admiterea și menținerea la tranzacționare, precum și vânzarea de date bursiere către principalii furnizori de informații financiare, de talia Bloomberg sau Reuters, ai căror principali clienți sunt investitorii instituționali. 

Tot din raportul aferent primelor șase luni din 2024 aflăm că veniturile din tranzacționare de pe piața principală, la nivel individual, au avut un salt de aproape 120% în primul semestru din 2024, până la circa 11 milioane de lei, reprezentând peste 50% din veniturile operaționale totale. De asemenea, pe fondul creșterii interesului pentru piața de capital locală – evident, tot în urma IPO-ului Hidroelectrica – au înregistrat un avans și veniturile din vânzarea de date bursiere cu peste 25% până la aproape 2,5 milioane de lei. Cât despre veniturile din taxe pentru admiterea și menținerea la tranzacționare a emitenților, creșterea a venit preponderent pe fondul indexării acestora cu rata inflației față de 2023.

LECȚIILE TRECUTULUI:

Aparent, Bursa de Valori București are o istorie lungă, având în vedere că prima bursă de valori mobiliare era înființată pe 1 decembrie 1882 (ziua respectivă avea să capete peste trei decenii și jumătate o însemnătate aparte), în baza unui decret regal emis de Regele Carol I, după 70 de ani în care funcționaseră doar burse de comerț. Evenimentele tensionate de la începutul secolului trecut – Răscoala de la 1907 și Războiul din Balcani – i-au afectat bunul mers, iar în timpul Primului Război Mondial și-a întrerupt activitatea. 

Pe 11 iunie 1948, regimul comunist închidea la propriu porțile bursei pentru aproape 50 ani de ani, odată cu desființarea proprietății private. Legenda spune că în dimineața zilei respective cineva a pus lângă lacătul care fereca intrarea un bilețel cu mesajul ironic „Închis pentru inventar!”

În aprilie 1995, bursa era reînființată ca instituție de stat de interes public. Tranzacționarea propriu-zisă a început șapte luni mai târziu, pe 20 noiembrie, zi în care s-au făcut schimburi cu puțin peste 900 de acțiuni emise de 12 companii.     

Au mai fost necesari doi ani pentru lansarea Bucharest Exchange Trading Index (BET), primul indice local – cel mai important până azi. La început, din structura BET (valora inițial 1.000 de puncte) făceau parte doar zece companii, reprezentative pentru economia acelor ani, precum Automobile Dacia, Policolor sau Arctic. 

În 1996, ia naștere o a doua piață – bursa electronică de valori mobiliare Rasdaq (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation), acronim care face o trimitere directă la celebrul Nasdaq (National Association of Securities Dealers Automated Quotation). Rolul noii piețe a fost crearea unui cadru în care acțiunile unei părți dintre fostele companii de stat, distribuite gratuit populației prin programul de privatizare în masă sau „cuponiada”, așa cum s-a încetățenit în limbajul curent, să poată fi tranzacționate. 

Din păcate, punctul comun pe care Rasdaq l-a avut cu bursa americană a fost doar denumirea. Statutul său a fost controversat de la bun început, mai ales din cauza condițiilor relaxate de admitere la tranzacționare și cotarea „cu forța” a unora dintre emitenți. Pe plan andectotic, o cunoscută interpretă de muzică populară, ajunsă în Parlamentul României, a lansat o formulă memorabilă: „Arestați-l pe Rasdaq dacă a furat”.

Cert e că această piață alternativă nu a avut viață lungă, pe cont propriu, fiind asimilată de BVB în 2005, inclusiv în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. Tot în 2005, BVB devenea societate pe acțiuni deținută în părți egale de societățile de brokeraj, iar în 2006 apărea Depozitarul Central, instituție cu rol de compensare, decontare și registru, deținută majoritar tot de BVB. 

În 2015, Rasdaq era desființată cu totul, o parte dintre emitenți fiind transferați pe nou înființata piață alternativă AeRO, destinată, de fapt, companiilor mici, în ascensiune. 

Dând pagina istoriei puțin înapoi, în prima parte a anilor 2010, începe privatizarea prin bursă a marilor companii energetice și de utilități – ne referim la Nuclearelectrica, Electrica sau Romgaz, care au rămas în continuare trei dintre pilonii indicelui BET.   

După ce în anii pandemiei, investitorii români par să-și fi redescoperit pasiunea pentru bursă, 2021 este cel mai fertil an în materie de listări după redeschiderea bursei la jumătatea anilor ’90. Au loc 23 de astfel de evenimente, cu o valoare cumulată de aproape 280 milioane de dolari, potrivit unui studiu EY. 

PUNCTE SLABE ȘI AMENINȚĂRI:

Într-un raport din aprilie 2024, compania avertiza investitorii asupra riscului unei deprecieri parțiale a investiției în Contrapartea Centrală (CCP.RO) – entitate al cărei rol este readucerea instrumentelor derivate la bursă –, în eventualitatea în care aceasta nu va reuși să obțină autorizarea până la finalul lui 2024. Euronext, furnizorul soluției tehnice, a cerut rediscutarea condițiilor contractuale, iar proiectul s-a împotmolit. În septembrie 2024, aflam că acționarii CCP.RO aprobaseră planul de afaceri, o majorare de capital în valoare de 5 milioane de euro, precum și contractul cu un nou provider.

Totodată, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară au prelungit cu trei luni termenul inițial pentru depunerea documentației în vederea autorizării, până pe 8 decembrie, la solicitarea BVB. 

Într-un interviu acordat Ziarului Financiar la final de august 2024, Dragoș Tănase, directorul general al BVB, dădea senzația că impasul părea să fi fost depășit și că CCP.RO ar putea deveni funcțională în a doua parte a lui 2025. 

Ar mai merita spus și că proiectul trenează din 2019, anul în care a fost demarat de Bursa de Valori București (acționar majoritar majoritar), Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale (OPCOM), precum și alți acționari din sectorul energetic și cel financiar. Contribuția la capitalul social al CCP.RO este cea mai mare investiție a BVB.

Pe de altă, să nu uităm că ecourile prestigioasei oferte din vara lui 2023, depășită în dimensiune doar de emitenți din Statele Unite și Abu Dhabi, nu se pot „auzi” la infinit. E adevărat că a devenit o mică perlă a Europei Centrale și de Est, din perspectiva atât a numărului, cât și dimensiunii companiilor listate, însă atractivitatea bursei locale ar putea avea de suferit în lipsa unor noi evenimente de piață. Bursele din regiune, precum cele de la Budapesta sau Praga, și-au pierdut strălucirea de odinioară, tocmai pe motiv că motorul IPO-urilor s-a gripat. 

Nici actualul regim fiscal al pieței de capital nu ajută prea mult la creșterea volumelor tranzacționate, pentru că statul favorizează investițiile de tip buy & hold. Impozitul este de 1% pentru câștigurile obținute din vânzarea instrumentelor deținute pe o perioadă de cel puțin un an și de 3% pentru cele din deținerile mai scurte de 365 de zile. Iar pierderile realizate din tranzacționarea cu brokeri români nu se scad din câștiguri și nici nu se reportează pentru anii viitori.  

PUNCTE TARI ȘI OPORTUNITĂȚI: 

Nu este exagerat să pretindem că din vara lui 2023 – nu mai e nevoie să amintim evenimentul central al perioadei – BVB și-a trăit momentul de glorie. Există investitori instituționali care au considerat piața locală mai atractivă prin dinamism chiar și decât prestigioasa bursă de la Varșovia, a cărei capitalizare de peste 360 de miliarde de euro în iunie 2024 e de circa cinci ori mai mare decât cea a BVB. Nu este exclus ca inclusiv prolificul an 2021 să fi avut un rol în acest sens, deși a fost dominat de 20 de listări de companii de talie mică pe segmentul alternativ AeRO.   

Rata ridicată a rentabilității reprezintă, fără îndoială, unul dintre punctele forte ale companiei (entitatea listată este Bursa de Valori București SA, nu BVB Grup). De exemplu, în 2023, marja profitului net a fost de 43%, mai ridicată cu aproape 10% față de anul precedent, conform celui mai recent raport anual disponibil. Explicația e relativ simplă: veniturile operaționale au crescut într-un ritm de două ori mai mare (55%) decât cheltuielile. De altfel, marja netă s-a menținut la un nivel similar și la finalul primelor șase luni din 2024. 

Principalele trei perspective ale Bursei de Valori București sunt legate de creșterea numărului de investitori, a numărului de emitenți de calibru și a numărului de instrumente tranzacționate. 

Ultimele date furnizate de Fondul de Compensare a Investitorilor ne arată că numărul conturilor de tranzacționare a crescut de aproape patru ori, până la peste 200.000, de la începutul pandemiei. De altfel, Covid-19 a fost un catalizator pentru creșterea numărului de investitori la nivel global. Când panica a împins prețul acțiunilor în jos, în martie 2020, brokeri online precum Charles Schwab, Etrade sau Robinhood au văzut milioane de noi utilizatori deschizându-și conturi, nota BBC în vara lui 2021. Nu este mai puțin adevărat că datele FCI conțin dublări sau chiar triplări la nivelul investitorilor individuali, deoarece un investitor poate avea conturi deschise la mai mulți intermediari. Acest lucru indică însă că este suficient loc de creștere, de vreme ce numărul investitorilor are, cel mai probabil, o pondere de sub 2% în rândul populației adulte. 

La capitolul emitenți noi, după IPO-ul Hidroelectrica, cu adevărat remarcabilă a fost doar oferta în valoare de 140 de milioane de euro a producătorului și furnizorului de energie Premier Energy, materializată în al doilea trimestru din 2024. Există însă semnale că trei companii de stat din energie și transport urmează să vină pe bursă, ca urmare a unei condiționări puse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR). Guvernul și-a asumat să facă mișcarea până în 2026.

Pe lângă deja popularele fonduri tranzacționabile (ETF-uri), marea speranță legată de creșterea numărului de instrumente noi este autorizarea Contrapărții Centrale, entitatea care va permite relansarea și dezvoltarea pieței derivatelor. Aceste produse financiare (cu activ suport acțiuni, mărfuri, obligațiuni, indici, curs de schimb) destinate investitorilor sofisticați s-au tranzacționat în trecut cu precădere pe piața Sibex de la Sibiu, absorbită în cele din urmă de BVB. O noutate cu totul aparte ar putea fi derivatele având ca activ suport prețul energiei – de altfel, prezența OPCOM în acționariatul CCP.RO se explică pe deplin, dacă privim lucrurile din acest unghi.

O piață funcțională a derivatelor duce, teoretic, la o creștere a lichidității – de altfel, pe plan global, sunt produse care generează volume mai mari decât acțiunile tranzacționate pe piața spot. CCP.RO va garanta decontarea tranzacțiilor, serviciu pe care, de exemplu, Depozitarul Central nu îl asigură. Asta va spori încrederea în bursa locală, mai ales din perspectiva investitorilor instituționali, constrânși de un set extins de rigori interne.  

Nu în ultimul rând, promovarea bursei locale la statutul de piață emergentă conform standardelor MSCI (Morgan Stanley Capital International) reprezintă unul dintre principalele obiective ale BVB. Ce înseamnă asta? Foarte pe scurt, noi fluxuri de capital pot fi direcționate către bursa noastră – implicit o creștere a volumului de tranzacții, deci venituri suplimentare pentru BVB. 

InterCapital Asset Management, cel mai mare administrator independent de active din Croația și unul dintre cei mai mari din regiune, a realizat în august 2024 o analiză în care spune lucrurilor pe nume: dacă doar trei companii românești ar fi incluse în indicii MSCI Emerging – urmărite de fonduri cu active în administrare în valoare de 64 de miliarde de dolari –, piața locală ar înregistra un aflux de capital de peste 200 de milioane de dolari. 

Pentru a „urca” la statutul de piață emergentă – din perspectiva MSCI, România face parte de ceva timp din sfera piețelor de frontieră – e nevoie, ca pe lângă criteriul dimensiunii, cel puțin trei emitenți locali să-l bifeze și pe cel al lichidității. Iar, la data ultimei actualizări, doar Hidroelectrica îndeplinea acest criteriu. În cazul OMV Petrom și Romgaz, era nevoie de o creștere a volumului mediu zilnic de tranzacționare cu aproximativ 15%. Ar fi un pas mic pentru cele două companii, însă unul imens pentru bursă. 

Și, de reținut, cei de la InterCapital apreciază că, datorită unei cereri mai mari, acțiunile emergente se tranzacționează la prețuri cu o treime mai mari (din perspectiva P/E) decât titlurile de pe piețele de frontieră. 

Ultima actualizare: 15.10.2024. Autori: Ionuț Ancuțescu, Horia Gălățeanu, colaboratori externi (Creative Mediaroom)

Surse: Bvb.ro, rapoartele companiei, Ziarul Financiar, EY, BBC.