Arobs Transilvania Software, profilul companiei

Domeniu: Software & Servicii IT

Dacă ai un comentariu, o opinie sau vrei să adresezi o întrebare acestui emitent, folosește formularul de la finalul profilului. Vom reveni public cu răspunsul companiei la întrebarea ta.

Rezumat

• Fondatorul Arobs a creat afacerea cu gândul că va opri exodul colegilor IT-iști în Occident. 
• Grupul Arobs e compus din 28 de companii, zece dintre acestea fiind preluate după listarea din 2021 și este prezent în 14 țări de pe trei continente.
• În iulie 2024, compania finaliza cea mai mare majorare de capital a unei companii din sectorul IT de la bursă, în valoare de aproape 29 de milioane de euro, reprezentând „praful de pușcă” pentru viitoare fuziuni și achiziții. 
• Integrarea business-urilor preluate nu e un job tocmai simplu – marja de profit a scăzut în 2023. 

Cea mai recentă imagine: De ce e considerată Arobs „multinaționala” din inima Transilvaniei?

Povestea Arobs Transilvania Software, emitentul din sectorul IT cu cea mai mare capitalizare bursieră, este strâns legată de personalitatea fondatorului Voicu Oprean, cel care a înființat compania în urmă cu peste 25 de ani, la Cluj-Napoca. 

În principiu, Arobs propune investitorilor obiectivul fondatorului de a transforma compania în viitorul unicorn românesc, după model american, adică a cărei evaluare să atingă pragul de un miliard de euro. 

Arobs se tranzacționează pe piața principală a Bursei de Valori București (BVB), după ce s-a transferat în 2023 de pe piața secundară AeRO și valora în octombrie 2024 peste 180 de milioane de euro. Și, poate, ar mai fi de adăugat că Arobs nu se numără printre câștigătorii anului în materie de creșteri pe bursă, randamentul acțiunilor până la mijloc de octombrie 2024 fiind negativ. 

Dând firul poveștii înapoi, de-abia după șapte ani de la înființare (în 2005), ajungea pentru prima dată la venituri de un milion de dolari – moneda-reper pentru acea perioadă. Însă, în ultimul timp, odată cu „setarea” visului de a deveni unicorn, a intrat într-o etapă de creștere accelerată: cifra de afaceri la nivel de grup a crescut cu aproape 60% in 2022, la puțin peste 60 milioane de euro și apoi cu încă aproximativ 40% în 2023, ajungând practic să se dubleze în doi ani, până la nivelul de aproximativ 85 de milioane de euro.

Expansiunea ar putea continua, în condițiile în care managementul își dorește un buget pentru fuziuni și achiziții care ar putea ajunge la un total 40-50 de milioane de euro, în urma mai multor majorări de capital. De altfel, în iulie 2024, compania anunța finalizarea celei mai mari majorări de capital a unei companii IT de pe bursa locală, în valoare de aproape 29 de milioane de euro. Operațiunea de piață s-a derulat în două etape: mai întâi au subscris investitorii cu drepturi de preferință, iar ulterior a avut loc un plasament privat în cadrul căruia a fost stabilit prețul final.  

Totuși, în urma diluărilor, va mai fi loc de câștig și pentru micii investitori? Pentru aceștia, efectul diluării s-ar putea să nu fie la fel de ușor digerat. Și nici costul anual reprezentat de programele de Stock Option Plan – SOP (bonificarea agajaților cu acțiuni gratuite). 

Voicu Oprean le transferă oamenilor-cheie din firmă circa 8% din acțiunile sale prin intermediul a trei programe de acest fel până în 2025. (În paralel, compania operează răscumpărări de acțiuni, pentru programe ulterioare.) Deși nu au un efect direct asupra cash-ului din firmă, operațiunea implică înregistrarea unor costuri contabile care au redus profitul net raportat de grup cu peste 35% în 2023. 

De aceea Arobs insistă pe rezultatele „normalizate”, cele care nu țin cont de impactul programului SOP. Trebuie să spunem și faptul că programele SOP sunt mai mult decât necesare pentru atragerea și fidelizarea angajaților cu adevărat importanți, mai ales că acestea reprezintă o practică frecventă a competitorilor străini. „Adâncimea” lor – în cazul în discuție, beneficiază 800 dintre cei peste 1.300 de angajați – poate ridica semne de întrebare, dar managementul știe mai bine. 

Trăgând linie, invitația de a deține acțiuni într-o companie care își propune să fie următorul unicorn românesc printr-o politică de achiziții, creștere organică (inclusiv prin lansarea de noi linii de business), diversificarea clientelei și a geografiilor rămâne o opțiune deschisă, dar dacă și când obiectivul se va transforma în realitate depinde de managementul companiei și de fructificarea oportunităților și a avantajelor pe care le are compania.

MODEL DE AFACERI: Ce face, mai exact, Arobs? 

Arobs este axată pe furnizarea de servicii software care generează 80% din cifra de afaceri, dacă ne referim la rezultatele din 2023. De asemenea, oferă și produse software, cu o pondere de peste 15% din venituri. În principal, acestea din urmă constau în gestionarea flotelor auto cu un sistem de urmărire prin GPS, precum și furnizarea de soluții de HR sau plăți. Produsele software reprezintă, totodată, activitatea cea mai profitabilă: în 2023, marja brută s-a ridicat la peste 50%. 

Serviciile software sunt vândute către clienți dintr-un spectru larg de sectoare, precum automotive, aerospațial, medical, maritim și fintech. Cu toate că serviciile software la comandă (unii ar spune „lohn” în domeniul IT) presupun, în general, facturarea clienților după principiul „oră-om”, adică un model de business cu destul de multe neajunsuri, fondatorul companiei insistă pe ideea că, de fapt, compania vinde soluții mai complexe, realizate de multe ori într-o cooperare strânsă cu departamentele de cercetare-dezvoltare ale clienților, adică servicii cu mai multă valoare adăugată.

LECȚIILE TRECUTULUI: 

Arobs are rădăcini ceva mai vechi decât multe dintre companiile IT autohtone. Întors din Statele Unite, Oprean a pornit afacerea în a doua parte a anilor ’90 cu gândul că ar putea opri exodul colegilor în Occident. Un deceniu mai târziu a constatat că mai mulți antreprenori din IT își vindeau pe bandă rulantă afacerile către multinaționale. 

FUN FACT. Fost sportiv de performanță (a practicat polo și karate), Oprean se consideră o combinație de lup singuratic și om de echipă. Iar, dacă ar trebui să aleagă, spune că preferă a doua ipostază. Trecut de 50 de ani, a participat în ultimul deceniu și la o serie de concursuri de triatlon IronMan. 

Arobs a ales să meargă în sens contrar, achiziționând mai multe companii, precum CoSo din Olanda și Belgia, specializată în RPA – robot process automation (în 2018), SAS Grup din București, cu specializare în monitorizarea de flote (tot în 2018), SoftManager care furnizează soluții de gestionare a clienților și UCMS, axată pe soluții de HR (ultimele în 2019).

Încetul cu încetul, Arobs a devenit un grup sub umbrela căruia au intrat mai multe companii cu baza în România, dar cu acoperire internațională. Pe lângă exitul financiar, fondatorii companiilor cumpărate au avut și opțiunea de a rămâne în continuare în business ca manageri. 

În toamna lui 2021 (cel mai prolific an pentru listări), Arobs a atras circa 15 milioane de euro printr-un plasament privat, iar în decembrie își făcea debutul pe AeRO, piața destinată noilor companii de talie mică de la BVB. 

Iar continuarea politicii de fuziuni și achiziții a fost scopul declarat de la bun început. De la IPO, Arobs a cumpărat zece companii, printre care și trei filiale din Ungaria și Republica Moldova, deținute direct de Voicu Oprean. De asemenea, a achiziționat o firmă din Polonia cu afaceri de un milion de euro și mai multe societăți din Cluj și Timișoara, cu ai cărei fondatori Arobs legase diverse pareneriate de-a lungul timpului. 

Cea mai spectaculoasă și atipică tranzacție este cumpărarea filialei românești a grupului suedez Enea, producător de soft și tehnologie pentru industria telecom, pentru peste 17 milioane de euro, în 2022. Ironia sorții face că Enea a intrat în România preluând „la a doua mână” un business antreprenorial local – furnizorul de product outsource IP Devel, chiar în perioada în care se contura trendul exiturilor către multinaționale, în care Oprean nu s-a înscris.  

PUNCTE SLABE & AMENINȚĂRI:

Deși în bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2024, este prognozată o creștere a profitului net în valoare absolută, rentabilitatea consolidată la nivel de grup rămâne redusă, fiind de circa 8%. Iar rezultatele financiare pe primul semestru din 2024 indică o reducere suplimentară a acesteia la 5%. De adăugat că, în 2023, câștigul Arobs a scăzut semnificativ (cu peste 30%) față de anul anterior, semn că firmele achiziționate au venit cu un bagaj de costuri mai mari și/sau cu marje de vânzare mai mici decât obținea grupul înainte de a integra noile componente.

Pe segmentul de servicii software – esența Arobs –, grupul a raportat marje brute în scădere de la puțin peste 30% în 2022 la 25% în 2023. Iar, conform bugetului anunțat pentru 2024, acestea ar urma să recupereze ceva din diferență. 

Pe de altă parte, ponderea veniturilor provenite din desfacerea de produse software este destul de redusă la nivelul grupului. O creștere a ponderii vânzărilor de produse software cu marje ridicate ar consolida identitatea Arobs (care traversează, oricum, un proces amplu de diversificare) și ar reduce volatilitatea rezultatelor financiare. 

Firmele achiziționate ar putea să nu atingă potențialul anticipat în momentul preluării. Spre exemplu, Enea avea în 2021, înainte de preluare, venituri de peste 12 milioane de euro, pentru ca, un an mai târziu, acestea să scadă cu circa 20%. Iar, conform datelor Ministerului Finanțelor, profitul net a scăzut și el chiar cu aproape 40%. 

De asemenea, nu este garantat că sinergiile dintre grup și companiile preluate se vor materializa. Voicu Oprean a încercat să stimuleze descentralizarea, astfel încât deciziile să poată fi luate operativ și a creat un nou post de director de integrare.  

Există și riscul ca grupul Arobs să devină o mare colecție de firme greu de gestionat în ansamblul lor, cu costuri de management și administrative ridicate – în 2022 și în 2023, acestea au reprezentat aproape 15% din cifra de afaceri. Sau, altfel spus, să devină un ansamblu de activități și servicii căruia să nu i se poată conferi o identitate anume, care să nu se diferențieze, care să nu ofere o valoare adăugată semnificativă sau care să nu poată oferi servicii mai eficient decât o făceau în mod individual companiile înainte de preluare. 

Grupul reunește 28 de companii și peste 1.300 de angajați. Fiecare dintre aceste entități vine o cultură specifică și influențează cultura grupului în ansamblu. Integrarea unui număr așa de ridicat de companii conduce inevitabil la schimbarea culturii organizaționale, apărând și riscul ca aceasta să vireze fie către un control excesiv, fie către o lipsă a lui, ceea ce ar genera în oricare dintre situații o reducere a eficienței în ansamblu. 

PUNCTE TARI & OPORTUNITĂȚI: 

În primul rând, e de subliniat capacitatea de creștere a afacerii prin M&A (fuziuni și achiziții). Asimilarea de echipe noi și integrarea lor necesită o pricepere aparte. Mulți antreprenori nu sunt capabili să adopte o astfel de strategie și rămân la nivel mic. Ca să facem o comparație, poate fi echivalentul MedLife pe zona IT de la bursa locală, cu precizarea că și în cazul său integrarea ridică provocări serioase. 

Este cea mai mare companie IT listată la bursă și a captat deja atenția investitorilor instituționali (cu precădere a fondurilor de pensii administrate privat) – un vis mai vechi al fondatorului – , odată cu majorarea de capital încheiată în iulie 2024. Fondurile de pensii din familia Allianz Țiriac au ajuns deja la o deținere de aproape 10% din capitalul social, iar Metropolitan Pensii controlează peste 4% din titluri. Este binecunoscut faptul că prezența fondurilor în acționariatul unei companii listate reprezintă o confirmare a stabilității emitentului respectiv pe termen lung. 

Arobs a dezvoltat relații pe termen lung cu circa 11.000 de clienți locali și străini care acoperă o paletă largă de industrii și geografii (vorbim despre 14 țări din Europa, Asia și America). Iar prezența globală este un punct forte important, în condițiile în care cele mai multe companii IT din România se limitează la piața internă, deoarece nu au capacitatea, curajul și resursele de a ataca piețe externe pe care nu le cunosc. 

Prezența globală, dacă este fructificată corespunzător poate să-i confere șansa de a atinge obiectivul de a deveni următorul unicorn românesc. 

Faptul că Arobs a dezvoltat relații cu mulți clienți locali și străini din geografii diverse reprezintă un plus important, deoarece nu depinde doar de câteva contracte mari. Diversificarea desfacerii a ajutat-o și în 2023, în condițiile în care sectorul IT global a avut de suferit, pe fondul dobânzilor ridicate și a scăderii cererii provenită din economiile dezvoltate.  

Multe dintre companiile care nu au tangență cu AI se află în dificultate și toată lumea pare să fi uitat nefastul an 2022 în care Nasdaq Composite, indicele reprezentativ pentru sector, s-a contractat cu 33%. După ce, în timpul pandemiei, și-au extins activitatea, au angajat pe bandă rulantă și au acumulat stocuri uriașe, companiile tech sunt nevoite să-și recalibreze activitatea, pe fondul unei cereri scăzute, subliniază Financial Times într-o analiză din septembrie 2024. 

Tot acest context tulbure poate crea „ocazii” pentru noi achiziții. Iar Arobs a dezvoltat un mic departament pentru M&A care lucrează cu consultanți specializați. Finanțarea dezvoltării prin fuziuni și achiziții (motorul care funcționează în paralel cu creșterea organică) va fi asigurată inclusiv de bursă, prin majorări de capital. În urma majorării din iulie 2024, în cadrul căreia fondatorul a ales să și vândă o parte din acțiunile sale deținute direct și indirect pentru a crește free-float-ul, participația sa a scăzut la puțin peste 50% de la 66%, cât era anterior mișcării. Însă asta nu pare să fie o problemă. 

Totodată, grupul vrea să exploateze și potențialul generat de digitalizarea instituțiilor publice, proiecte cu finanțare europeană. Din acest motiv a apărut în 2023 Arobs Systems, companie care implementează sisteme integrate (hardware si software). 

Arobs Systems a reușit deja să genereze o cifră de afaceri de aproape 2,5 milioane de euro, pe o linie de business complet nouă, cu o marjă brută mai scăzută decât în cazul celorlalte activități, dar în linie cu marjele practicate pe acest segment de piață de jucătorii specializați, unii dintre ei listați la bursă, precum Bittnet Systems. Însă comparațiile cu competitorii de pe piața secundară AeRO (Arctic Stream, de exemplu) pot crea confuzie din cauza sistemului de raportare financiară diferit – RAS (Romanian Accounting System) vs. IFRS (International Financial Reporting Standards). Câștigul principal le revine producătorilor de hardware și furnizorilor globali de licențe.

De asemenea, multe proiecte finanțate prin PNRR au o componentă mai mică sau mai mare de IT, iar o parte dintre ele ar putea fi implementate de Arobs, dată fiind anvergura sa. Acestea ar putea contribui la creșterea veniturilor și a marjelor în următorii doi-trei ani și i-ar permite să se dezvolte pe nișe noi de business. Și, de ce nu, i-ar mai permite să „exporte” expertiza locală pe piețele externe. 

Data ultimei actualizări: 11.10.2024. Autori: Horia Gălățeanu, Ionuț Ancuțescu, colaboratori externi (Creative Mediaroom) 

Surse: BVB, Business Magazin, Arobs, Ziarul Financiar, Start-up.ro, IQDigital.ro, Vilmate.com, Scarletink.com, Podcast cu Vigariu. Andreearosca.ro și diverse ediții ale seriei Feel the Markets, Financial Times.