Antibiotice Iași, profilul companiei

Domeniu: producția de medicamente | Inclus în BET-TRN

Dacă ai un comentariu, o opinie sau vrei să adresezi o întrebare acestui emitent, folosește formularul de la finalul profilului. Vom reveni public cu răspunsul companiei la întrebarea ta.

Rezumat:

• Prețul acțiunilor Antibiotice, listate pe segmentul principal al Bursei de Valori București, a crescut cu 146% în 2023, un avans superior celui înregistrat de Transport Trade Services, performerul indicelui BET (care reunește primii 20 cei mai reprezentativi emitenți) din acel an. Compania a fost inclusă în structura benchmark-ului bucureștean în toamna lui 2024. 
• Profitul net realizat în primul semestru din 2024, în valoare de aproape 75 de milioane de lei, se apropie cu pași repezi de cel înregistrat pe tot parcursul anului precedent.
• Ca producător de medicamente generice – de altfel, cel mai mare cu capital românesc –, Antibiotice activează în cel mai competitiv segment al pieței farma. Printre concurenți îi regăsim pe Terapia, Gedeon Richter, Zentiva sau Lek Pharmatech. 
• Fondurile în valoare de 100 de milioane de euro pe care Comisia Europeană le va „injecta” în Antibiotice reconfirmă rolul strategic pe care compania cu acționariat majoritar de stat l-a avut încă de la înființare, în anii ’50. Investițiile se vor concentra pe producția medicamentelor critice, în condițiile în care Europa se confruntă cu un deficit în acest sens. 

Cea mai recentă imagine: Antibiotice Iași, acțiunea bine „tratată” de investitori. 

În linii mari, Antibiotice Iași, un produs al industriei comuniste de stat a reușit să se adapteze vremurilor. După ce în anii ‘90 și-a găsit cu greu direcția în noua economie de piață, astăzi este cel mai mare producător de medicamente generice (echivalente ale produsului farmaceutic original, după expirarea patentului acestuia) cu capital românesc. Iar clienții farmaciilor locale o cunosc după branduri proprii precum Hemorzon, Piafen, Moldamin sau Novocalmin. 

Devenită societate pe acțiuni în 1990, compania este în continuare controlată de stat, prin Ministerul Sănătății, care deține 53% din capitalul social. Listate încă din 1997, când mijeau zorii pieței de capital postdecembriste, acțiunile Antibiotice au înregistrat un maxim în 2007, înaintea marii crizei financiare, după care a urmat o traiectorie mai mult sau mai puțin liniară. Acel record a fost reatins de-abia în 2023, pentru ca în 2024, compania să devină „senzația” indicelui BET în structura căruia a fost, de altfel, inclusă pe 23 septembrie. 

Concret, în a doua jumătate a lunii octombrie, emitentul avea cel mai mare randament (circa 125%) de la începutul lui 2024 dintre toți componenții benchmark-ului bucureștean. Ca să fim riguroși până la capăt, acțiunea a ieșit în evidență și în 2023, când a înregistrat o creștere de 146%, mai mare decât cea a transportatorului fluvial Transport Trade Services (TTS), performerul BET din 2023. 

De altfel, nici Antibiotice, nici TTS nu provin din industrii cu glamour, precum tehnologia, deci „descoperirea” lor a reprezentat o dublă satisfacție pentru investitori. Dincolo de planul percepției, există și o serie de factori obiectivi care au favorizat ascensiunea prețului. 

Compania a încheiat 2023 cu o cifră de afaceri (veniturile din contractele cu clienții) de 600 de milioane de lei, în creștere cu aproape 25% față de nivelul din 2022. Iar veniturile totale s-au ridicat la 640 de milioane de lei, acestea incluzând, printre altele, venituri financiare, precum cele din dobânzi sau din diferențele de curs valutar.

Variația care a atras însă atenția investitorilor în 2023 a fost cea legată de profitul net care a înregistrat un avans de peste 110% față de anul anterior, până la aproape 82 de milioane de lei. Performanța poate fi pusă și pe seama faptului că, tot în 2023, cheltuielile totale au crescut cu doar 14% (deci cu 10 puncte procentuale mai puțin decât veniturile) până la aproape 550 de milioane de lei. 

În esență, Antibiotice produce medicamente care se eliberează pe bază de rețetă (Rx) – acestea au generat peste 85% din vânzările de pe piața internă din 2023. De asemenea, compania este prezentă cu produse finite și substanțe active în peste 30 de state, precum Vietnam, Republica Moldova, Serbia, Marea Britanie, Danemarca sau Statele Unite. De altfel, activitatea de export a demarat încă de pe vremea regimului comunist, din anii ’70 – ’80, inclusiv pe piețele occidentale.

Iar profitul net realizat în primul semestru din 2024, în valoare de aproape 75 de milioane de lei, se apropie cu pași repezi de cel înregistrat pe tot parcursul anului precedent. Sarea și piperul le-a adus anunțul din iunie 2024 că Antibiotice va primi o finanțare din fonduri europene în valoare de 100 de milioane de euro pentru producția de medicamente critice.

Oricum, planul de afaceri „The Future Together”, care creionează traiectoria companiei până în 2030, prevede o calmare a ritmului de creștere a cifrei de afaceri la sub 20% în 2024 și 2025. Conform acestui plan, în 2027, veniturile companiei din contractele cu clienții ar urma să depășească pragul de un miliard de lei, pe măsură ce noile capacități de producție vor deveni funcționale. 

Desigur, o plafonare a rezultatelor financiare – cu toate că, până acum, planul de afaceri „The Future Together” a fost depășit – poate conduce către o scădere a interesului speculativ pentru acțiunile Antibiotice, aflate pe val în 2023 și 2024. 

MODEL DE AFACERI: Ce face, mai exact, Antibiotice?

Ca idee generală, dacă în cazul retailului farmaceutic, clientul final poate fi orice pacient, producătorii de medicamente vând ca urmare a eforturilor reprezentanților medicali, cei care promovează tratamentele direct către medici, publicitatea în cazul celor cu prescripție fiind interzisă. 

Antibiotice se autodefinește în rapoartele anuale drept cel mai mare producător de generice cu capital autohton. Compania are, pe lângă propria capacitate de producție, contracte de fabricație cu zece parteneri.

Producția proprie, structurată pe trei divizii (de produse sterile & substanțe active, de medicamente sub formă solidă, administrate oral și de unguente) a generat 80% din cifra de afaceri de 600 de milioane de lei înregistrată în 2023. Peste 50% din valoarea producției vândute – e diferită de cifra de afaceri – o reprezintă produsele sterile și substanțele active. 

Portofoliul Antibiotice mai suportă și o altă clasificare, în funcție de produsele care se eliberează pe bază de rețetă (Rx) și cele fără prescripție (OTC). Cele din prima categorie generează peste 85% din vânzările de pe piața locală din 2023, categoria fiind într-o creștere de 20% față de rezultatele din 2022. 

Din perspectiva canalelor de vânzare, regăsim la fel ca în cazul producției tot trei axe principale: spitale, marile lanțuri de farmacii cu acoperire națională și farmacii independente & minilanțuri – acesta din urmă reprezintă aproape 45% din vânzările interne.  

LECȚIILE TRECUTULUI:

La relativ puțin timp după instalarea regimului comunist, în decembrie 1955, era inaugurată Fabrica Chimică Nr. 2 Iași (denumirea inițială a întreprinderii de stat), care devenea primul producător de penicilină din România și din estul Europei. 

Într-un interviu acordat Hotnews în 2019, Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iași, spunea că decizia autorităților din acea perioadă de a construi o fabrică de antibiotice la Iași, aproape de granița cu fosta Uniune Sovietică, a avut în spate rațiuni geopolitice: spre deosebire de blocul comunist, americanii aveau deja propria producție, ceea ce i-a ajutat în al Doilea Război Mondial. Ioan Nani s-a angajat pentru prima dată la Antibiotice în 1987 ca economist în cadrul departamentului de planificare, iar din 1998, cu o întrerupere de un an, este directorul general al societății. 

Un istoric oficial al companiei ne arată că în anii ’80, jumătate din producție era exportată în multe colțuri ale lumii, dar mai ales în țările CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) din care, în afară de România, mai făceau parte URSS, Republica Democrată Germană, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. De notat că la momentul respectiv focusul companiei erau substanțele active, nu produsele finite. 

După 1990, când Antibiotice Iași devine societate pe acțiuni, managementul se reorientează către producția de medicamente (produse finite), cu o valoare adăugată mai mare. Sunt introduse în fabricație peste 30 de produse farmaceutice. Totodată, în anii ’90, compania nu este ferită de turbulențele care au însoțit tranziția întreprinderilor de stat la economia de piață, manifestate prin devalorizarea leului, pierderea clienților externi (în cazul exportatorilor), lipsa accesului la credite etc.  

În anii 2000, conform interviului citat anterior, activitatea companiei scăzuse cu 60% față de 1989, când vânzările se ridicau la aproximativ 150 de milioane de dolari (echivalentul a circa 380 de milioane de dolari la puterea actuală a dolarului). Dacă lucrurile stau așa, observăm că după aproape trei decenii și jumătate, Antibiotice realizează doar o treime (echivalentul a circa 130 de milioane de dolari în 2023) din cifra de afaceri de la finalul anilor ’80. 

În 1997, Antibiotice se listează la Bursa de Valori București, care își redeschisese porțile în 1995, după o pauză de aproape cinci decenii. Totodată, în urma procesului de privatizare, în acționariatul companiei intră actualul Infinity Capital (la vremea aceea SIF Oltenia). În anii 2000, guvernul a încercat să vândă pachetul majoritar al societății prin licitație, însă în 2008 demersul a fost abandonat, inclusiv la presiunea sindicatelor care suspectau că noul proprietar ar fi putut să schimbe obiectul de activitate, fiind mai interesat de clădirile și terenurile din patrimoniul fabricii.  

Infinity Capital și-a crescut treptat participația în companie, ajungând la o deținere de aproape 30% din capitalul social. Spre comparație, dacă la începutul lui 2002, figura cu un pachet de circa 5% din acțiuni, în octombrie 2019, avea deja 19% din numărul total de acțiuni. Conform celei mai recente raportări, compania este controlată de statul român, prin Ministerul Sănătății, cu o deținere de circa 53%. În rest, acționari mai sunt fondurile de pensii (aproximativ 2%), alți investitori persoane juridice și investitorii de retail (13%). 

După 2010, Antibiotice își reconsolidează prezența pe piețele externe. Către jumătatea deceniului, devine lider mondial la producția de nistatină – un permanent prilej de mândrie în prezentările oficiale ale companiei. Nistatina este o substanță activă, descoperită în anii ‘50 și încă folosită în tratamentul infecțiilor fungice, precum candidozele. Totodată, deschide o reprezentanță de vânzări în Republica Moldova și un punct de lucru în Serbia. Între 2009 și 2014 cifra de afaceri se dublează până la aproape 26 de milioane de dolari, conform raportului din anul respectiv. 

În 2020, la izbucnirea pandemiei, reintroduce în fabricație două produse folosite în schemele de tratament pentru Covid-19 – paracetamol și novocalmin. În 2022, după ce Rusia invadează Ucraina, primește de la acționarul său majoritar, Ministerul Sănătății, un contract de circa 6 milioane de euro pentru producerea a 30 de milioane de comprimate cu iodură de potasiu de 65 mg necesare în eventualitatea unui atac nuclear. Ca o paranteză, presa arăta în octombrie 2024 că românii ridicaseră din farmacii sub un milion de comprimate. Tot în 2022, inaugurează o fabrică de produse topice (unguente) în urma unei investiții de 20 de milioane de euro. 

În 2023, a semnat cu Banca Europeană de Investiții un acord pentru un credit în valoare de 25 de milioane de euro pentru o investiție de aproape 95 de milioane de euro în extinderea capacității de producție. 

PUNCTE SLABE ȘI AMENINȚĂRI:

Impredictibilitatea fiscală reprezintă unul dintre principalele riscuri, cu referire directă la taxa claw-back, o prevedere legislativă aplicată din 2011 care obligă producătorii din farma să returneze statutului o parte din profitul realizat din vânzările de medicamente compensate, care depășește bugetul alocat trimestrial pentru tratamentele subvenționate din Fondul Național pentru Asigurări Sociale de Sănătate. De notat că, dacă scoatem taxa claw-back din ecuație, profitul din 2023, de exemplu, ar fi fost cu circa 45% mai mare.

În aceeași linie, reglementarea prețului medicamentelor cu prescripție de către Ministerul Sănătății limitează potențialul de creștere. În trecut, România era renumită pentru cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, însă lucrurile s-au mai schimbat (nu semnificativ însă), având în vedere că reperul ministerului este un coș al celor mai mici prețuri de producător aprobate în 12 state europene. O limitare similară o regăsim și la nivelul canalului de vânzări prin spitale, pentru că în acest caz prețul se stabilește prin licitație.  

Farmaciile independente și minilanțurile – categorie de retaileri cu portofolii mai puțin variate – reprezintă canalul cu cea mai mare pondere în vânzările de pe piața internă. Or, miza producătorilor de talie mare este prezența în lanțurile cu acoperire națională. Acestea au însă și branduri proprii, iar Antibiotice ar trebui să investească masiv în promovare pentru a le convinge să-i listeze produsele. De altfel, capacitatea redusă de promovare reprezintă un punct slab la modul general. 

Vestea că Antibiotice va beneficia de 100 de milioane de euro din fonduri europene reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Marea întrebare este dacă managementul societății va reuși să atragă competențele necesare în materie de cercetare – disponibile mai ales în afara țării – care să reușească „modernizarea” unui portofoliu pe alocuri perimat. Evident, vorbim tot de produse generice, pentru că investițiile în cercetarea și dezvoltarea produselor originale sunt de ordinul miliardelor de euro, un lux pe care și-l permit doar marile grupuri farmaceutice cu amprentă globală. 

De amintit, totuși, că Antibiotice a încheiat un contract de consultanță cu Banca Europeană de Investiții (unul dintre creditori) privind dezvoltarea strategică a platformei industriale. 

Nu în ultimă instanță, se impune spus că producția de generice este probabil cel mai competitiv segment al pieței farma, în care se bat mulți jucători, precum Terapia, Gedeon Richter, Zentiva sau Lek Pharmatech. Poate și de aceea compania nu reușește să pătrundă foarte mult pe piețele occidentale care, teoretic, i-ar putea asigura un preț mediu semnificativ mai bun decât pe plan intern. 

Iar ponderea redusă a OTC-urilor în vânzări echivalează cu o limitare a creșterii profitabilității, având în vedere că prețurile acestei categorii de produse nu sunt reglementate de Ministerul Sănătății. Pe de altă parte, pentru a face tranziția către plusurile companiei, Antibiotice deține și un portofoliu de mărci proprii, precum Hemorzon, Piafen, Moldamin sau Novocalmin, care o individualizează în vastul univers farma. În rapoartele companiei nu regăsim însă contribuția lor la veniturile totale.  

Și din tot din categoria dezavantajelor care au în contrapartidă un plus, putem menționa și prezența statului în acționariat. Pe de o parte, asta îi limitează flexibilitatea, dar pe de altă parte îi conferă stabilitate.  

PUNCTE FORTE ȘI OPORTUNITĂȚI:

O retrospectivă a ultimilor ani ne arată că, exceptând 2020, cifra de afaceri și profiturile au crescut constant, anul 2023 fiind unul record. În 2020, vânzările de pe piața internă au fost afectate de concentrarea activității din spitale pe tratamentul Covid-19 și de scăderea cererii de OTC-uri înregistrată în lanțurile de farmacii.    

Dacă luăm anul 2021 drept reper, exporturile au crescut cu 50% până la aproape 220 de milioane de lei (echivalentul a aproape 48 de milioane de dolari în 2023), contând cu 30% din vânzări – pondere valabilă și în 2022, de altfel. 

În teorie, piețele occidentale permit niște prețuri de desfacere mai mari, însă expunerea Antibiotice către acestea nu este foarte ridicată. De exemplu, exporturile din 2023 în Statele Unite au fost egale cu vânzările din Vietnam (posibil o reminiscență a relațiilor comerciale dinainte de 1989) – 7 milioane de dolari. Și, deși s-a dublat față de 2021-2022, amprenta europeană a Antibiotice a însemnat în 2023 circa 10 milioane de euro. Are patru reprezentanțe comerciale în Vietnam, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. Întrebarea este dacă managementul companiei va putea profita de acum înainte de această oportunitate pe care, până acum, nu a putut-o fructifica.

Totuși, compania a reușit să crească an de an prețul mediu/ unitate indivizibilă (UI) al portofoliului de produse peste nivelul pieței. De exemplu, în 2023, acesta a fost de 1,51 lei/ unitate cu circa 25% mai mare decât prețurile medii din piață. De remarcat, de asemenea pentru 2023, că cel mai mare preț unitar este cel practicat în spitale pentru produsele injectabile – 9,80 lei. Iar Antibiotice este lider valoric la nivel național pe segmentul medicamentelor generice cu și fără prescripție comercializate în spitale, cu o cotă de 14%. 

În ansamblu, piața de generice care reprezintă aproape jumătate din totalul vânzărilor din farma a crescut cu aproape 15% în 2023, până la peste 13 miliarde de lei. Iar, în 2022, saltul a fost de peste 20%, conform cercetărilor Cegedim citate de companie. În plus, ne putem aștepta ca prețurile produselor eliberate pe bază de rețetă să crească ușor, având în vedere că România rămâne în continuare una dintre cele mai ieftine piețe din Europa. Sau, altfel spus, nu mai e loc de scădere.  

La final de 2023, raportul dintre datoriile bancare totale (unde sunt incluse atât cele care finanțează operațiunile curente, cât și creditele de investiții) și EBITDA (în linii mari, profitul operațional) era de 0,53, semnificativ sub nivelul de 3,5 recomandat de instituțiile financiare. Gradul de îndatorare redus se menține și în primul semestru din 2024. Iar sursele de finanțare reprezintă un mix între credite bancare, ajutoare de stat și bani europeni. 

Fondurile în valoare de 100 de milioane de euro pe care Comisia Europeană le va „injecta” în companie reconfirmă rolul strategic pe care Antibiotice l-a avut încă de la înființare. Investițiile se vor concentra pe dezvoltarea unui nou centru de cercetare și a două noi site-uri pentru producția medicamentelor critice – fabrica are în portofoliu 25 de astfel de produse, urmând să fie crescut la 50 –, în condițiile în care Europa se confruntă cu un deficit în acest sens, lăsa de înțeles directorul societății, în vara lui 2024. Și, de ce nu, extinderea portofoliului de produse i-ar putea permite consolidarea poziției pe piețele în care este deja prezentă. 

În același timp, se observă o preocupare a managementului pentru digitalizarea proceselor, proiect care implică o investiție de 10 milioane de euro. Cu mențiunea că numărul de angajați va fi menținut la nivelurile ultimilor ani de circa 1.350 – 1.400 de persoane, automatizările urmând să producă o redistribuire a acestora între departamente. Iar cercetarea reprezintă una dintre priorități. Oricum, planul „The Future Together”, realizat de companie înainte să fie anunțată finanțarea europeană, prevedea ca portofoliul de produse noi să genereze în 2030 peste 25% din cifra de afaceri.   

De asemenea, mai putem deduce că războiul din Ucraina va duce la o creștere a cererii de antibiotice – produsele farmaceutice care, ne amintim, au salvat soldați americani în cel de-al Doilea Război Mondial. Iar prezența fabricii în imediata vecinătate a graniței cu Ucraina reprezintă un atu suplimentar. În același timp, o înghețare a conflictului, dublat de un proces de reconstrucție a Ucrainei, ar echivala cu „deschiderea” unei noi mari piețe regionale.   

Ultima actualizare: 25.10.2024. Autor: Ionuț Ancuțescu, colaborator extern (Creative Mediaroom)

Surse: BVB, rapoartele și comunicatele Antibiotice, Hotnews, BBC, JGV și Asociații, Agerpres.