Relația „de iubire și ură” dintre euro și dolar 

Sechelele Inflației 

Unul dintre cele mai dramatice exemple de hiperinflație din istorie a avut loc în Germania interbelică. În 1918, o pâine costa o jumătate de marcă, dar până în 1923, prețul a explodat la 200 de miliarde de mărci. Această perioadă de hiperinflație a lăsat o amprentă profundă asupra memoriei economice germane și continuă să influențeze politicile monetare europene. Frica de inflație a determinat Germania să adopte o politică monetară conservatoare, susținând stabilitatea prețurilor ca obiectiv central al BCE. 

Paradox valutar 

În ciuda diferitelor crize economice și a divergențelor în politicile monetare, dolarul american a rămas o monedă de refugiu pentru investitori. De-a lungul istoriei recente, interesul pentru dolar a crescut, chiar și atunci când economia americană a întâmpinat dificultăți. În contrast, moneda euro, deși puternică în structura sa, a fost adesea percepută ca mai vulnerabilă la crize economice și politice, reflectând complexitatea și diversitatea Uniunii Europene. 

Context istoric și economic 

Înainte de actuala perioadă de instabilitate, BCE a menținut dobânzi zero sau chiar negative pentru o perioadă extinsă, în încercarea de a stimula economia europeană. Această politică a fost adoptată după marea criză financiară din 2007-2008, când economia globală s-a confruntat cu provocări majore. BCE a fost nevoită să ia măsuri drastice pentru a stabiliza economia și a preveni prăbușirea Uniunii Europene. 

În această perioadă, ideea că Grecia ar putea părăsi zona euro și să revină la drahmă a fost destul de plauzibilă. Acest scenariu, cunoscut sub numele de “Grexit”, a adus în prim-plan vulnerabilitățile structurale ale zonei euro și a necesitat răspunsuri coordonate și decisive din partea liderilor europeni. 

PIIGS și perioada dobânzilor mari 

• Termenul peiorativ PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Spania) desemna statele europene cu datorii excesive, șomaj ridicat și creștere economică modestă.
• Relaxarea monetară a fost crucială pentru aceste țări, permițându-le să se redreseze economic.
• Totuși, în anii 2000, Germania a promovat dobânzi mari pentru a combate inflația, o reminiscență a fricii de hiperinflație din perioada interbelică. 

Tensiuni geopolitice și economia Germaniei 

Economia germană, adesea considerată motorul Europei, a fost afectată de slăbirea cererii din China și creșterea prețului la energie. Aceste factori au pus presiune pe economia germană și, implicit, pe întreaga zonă euro. Istoric, BCE a redus dobânzile înaintea Federal Reserve doar de două ori, în aprilie 1999 și noiembrie 2011, reflectând diferențele în abordarea politicilor monetare între cele două instituții. 

“Bidenomics” și inflația 

Administrația Biden a implementat proiecte guvernamentale de anvergură, cum ar fi cele din infrastructură și inteligență artificială, care au stimulat creșterea economică și consumul în SUA. Această politică, denumită “Bidenomics“, a contribuit la menținerea unei inflații ridicate, în ciuda eforturilor Fed de a o reduce. Aceste măsuri au avut un impact semnificativ asupra economiei americane și, implicit, asupra relației euro-dolar. 

Evoluția Euro-Dolar 

Cursul valutar euro-dolar reflectă crizele economice, perioadele de prosperitate, tensiunile geopolitice și momentele de acalmie din ultimii 45 de ani. Moneda unică europeană, euro, a apărut oficial pe 1 ianuarie 1999. Precursorul său, ECU, a fost o valută electronică utilizată între instituțiile financiare. 

De-a lungul anilor, cursul euro-dolar a fluctuat semnificativ. ECU, precursorul euro, a atins maxime de 1,5 dolari în 1979 și minime de 0,7 dolari în 1984. La lansarea euro în 1999, acesta s-a tranzacționat inițial la aproximativ 1,18 dolari. În anii 2000, euro s-a întărit în fața dolarului, atingând maxime în 2008 de 1,60 dolari, pe fondul unei economii europene în plină expansiune și a unei crize financiare în SUA. După criza financiară globală, euro a intrat pe o pantă descendentă, influențată de slăbiciunile proiectului european (ex. criza datoriilor suverane din zona euro) ajungând la minime de sub 1 dolar în 2022. 

Aprecierea sau deprecierea euro față de dolar are implicații economice majore. Un euro mai slab poate stimula exporturile europene, dar scumpește importurile denominate în dolari. De exemplu, când BCE a semnalat intenția de a relaxa politica monetară, piețele au anticipat o devalorizare a euro. Cu toate acestea, euro a rămas stabil față de dolar, reflectând așteptările pozitive ale investitorilor privind revenirea economiei europene. 

• Un studiu realizat de Universitatea din Texas și publicat în decembrie 2023 arată că oamenii tind să devină nerăbdători pe măsură ce se apropie finalul perioadei de așteptare, indiferent de cât de răbdători ar fi fost anterior.
• Cercetătorii au măsurat reacțiile subiecților în diverse situații reale, cum ar fi așteptarea rezultatelor alegerilor sau apariția primului vaccin anti-COVID-19.
• Acest fenomen poate explica anxietatea resimțită de investitori înainte de anunțurile majore ale băncilor centrale, când așteptările și speculațiile ating cote maxime. 

Reacția piețelor

Principalii indici europeni, precum DAX (Germania), CAC 40 (Franța) și STOXX Europe 600 au înregistrat creșteri în anticiparea măsurilor de relaxare monetară de către BCE. Companiile europene, evaluate mai conservator decât cele americane, au devenit atractive pentru investitori. Programele de răscumpărare de acțiuni proprii (buyback) derulate de multe companii europene au contribuit la creșterea prețurilor acțiunilor. 

Conform Goldman Sachs, aproximativ 350 de companii din componența STOXX Europe 600 derulează astfel de programe, ceea ce reflectă încrederea managementului în viitorul companiei și sprijină creșterea prețurilor acțiunilor. 

Perspectivele viitoare 

În eventualitatea unei reveniri a inflației, BCE ar putea fi nevoită să ajusteze din nou politica monetară. Investitorii trebuie să fie pregătiți pentru orice scenariu și să rămână vigilenți. Adaptabilitatea și informarea continuă sunt esențiale pentru a naviga cu succes în peisajul financiar în continuă schimbare. 

În concluzie, relația euro-dolar este un barometru al sănătății economice globale, reflectând crizele, perioadele de prosperitate și tensiunile geopolitice. Înțelegerea dinamicilor care influențează aceste două monede poate oferi investitorilor perspective valoroase pentru luarea deciziilor informate în contextul complex al piețelor financiare globale. 

 Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.