Psihologia investitorului la bursă: De ce e așa de greu să investești pe termen lung?

Emoțiile, în special, pot crea probleme pentru investitorii începători deoarece, de multe ori, îi fac să reacționeze impulsiv și-i determină pe o parte din ei să renunțe la investiții. Știm cu toții că deciziile pripite complică lucrurile, însă în practică este mai greu să rămâi rațional. Astăzi vom discuta despre cum pot fi anticipate, identificate și combătute cele mai răspândite emoții și biasuri ale unui investitor.

Frica și lăcomia

Există o veche zicală pe Wall Street care spune că bursa este condusă de doar două emoții: frica și lăcomia. Deși aceasta este o simplificare excesivă, adesea poate fi adevărată. Totuși, cedarea în fața acestor emoții poate afecta profund portofoliile investitorilor, fie că ei sunt novice sau foarte experimentați.

În timp s-a putut observa faptul că piețele de capital sunt caracterizate de evoluția în cicluri bursiere – de creștere sau de scădere -, care se întind, de regulă, pe mai mulți ani, și ale căror momente de început și de sfârșit sunt caracterizate, per ansamblul pieței, de un nivel ridicat al emoțiilor investitorilor, frica și lăcomia fiind cele mai prezente.

Influența lăcomiei

Cu toții ne dorim să ne îmbogățim mai repede decât mai târziu, iar piețele în creștere ne încurajează să încercăm. Boom-ul “dot com” din anii ’90 este un exemplu clar al acestui fenomen. FOMO (fear of missing out sau teama de a nu pierde momentul) i-a determinat pe investitori să cumpere acțiuni la orice preț, iar lăcomia i-a împiedicat să-și marcheze profiturile atunci când aveau ocazia. Acest comportament colectiv contribuie la formarea unei “bule”, prin creșterea prețurilor mult peste nivelul lor fundamental. De regulă la finalul unui ciclu de creștere cei mai mulți dintre investitorii prezenți în piață (novice, experimentați, profesioniști) au convingerea că piața va crește în continuare și sunt tentați, dintr-un sentiment de tip FOMO, să investească în momentul respectiv sume peste capacitatea lor de suportabilitate.

Influența fricii

Ca alte bule speculative din trecut, aceasta a explodat, ducând la o scădere a prețurilor între 2000 și 2002, piața fiind copleșită de o altă emoție: frica. Când acțiunile înregistrează pierderi semnificative pe o perioadă mai lungă, investitorii încep să vândă, temându-se de scăderi și mai mari. Această vânzare în masă, susținută de cele mai multe ori și de știrile foarte negative legate de situația economiei și perspectivele acesteia, accelerează și mai mult scăderea prețurilor. Sentimentul de frică este apropiat de cel de depresie și este atât de generalizat în rândul investitorilor încât tendința majorității este de a-și lichida pozițiile în loc de a analiza fundamentele și a face investiții în această perioadă. Inclusiv o parte a investitorilor cu orizonturi lungi și foarte lungi sunt angrenați în acest fenomen, renunțând la strategiile lor de investiții avute până atunci. La fel cum lăcomia controlează piața în perioadele de creștere economică, frica de a mai face noi investiții și tentația de a le vinde pe cele deținute devine dominantă în momentul crizei. Iar pentru a reduce pierderile, investitorii fie folosesc banii pentru plata unor datorii scadente fie investesc în active mai sigure, cum ar fi titlurile de stat – cu risc redus, dar și cu randamente mult mai mici. Ulterior revenirea către investițiile în acțiuni se face gradual, după ce contextul se îmbunătățește, dar și mult după ce un nou ciclu de creștere și-a consumat o bună parte din evoluție.

Importanța nivelului de confort

Toată această discuție despre frică și lăcomie se leagă de volatilitatea inerentă pieței de acțiuni. Când investitorii se simt în afara zonelor lor de confort din cauza pierderilor sau a instabilității pieței, devin mult mai vulnerabili la aceste emoții, ceea ce duce deseori la greșeli foarte costisitoare.

Este important să nu te lași influențat de emoțiile dominante ale pieței, fie că e vorba de frică sau lăcomie, și să te concentrezi pe principiile fundamentale. O modalitate eficientă de a evita urmărirea tendințelor este să dezvolți o strategie obiectivă și fără prejudecăți și să te menții fidel acesteia, indiferent de situație. Este important să îți stabilești criteriile de ieșire din timp și să nu te abați de la ele. Alege o alocare a activelor potrivită pentru toleranța ta la risc. Dacă ai aversiune mai mare la risc, ar trebui să ai o expunere mai mică la acțiuni. Cu experiență, vei învăța să profiți de reacțiile exagerate ale pieței, cumpărând active subevaluate și vânzându-le pe cele supraevaluate. Strategia contrară, de a cumpăra în perioadele de panică și de a vinde în timpul bulelor, este, fără îndoială, cea mai eficientă, dar este extrem de dificil să reziști tentației de a urma tendința generală a pieței, fiind necesare atât de experiența cât și de cunoștințe pentru a putea evalua obiectiv situațiile respective.

Biasurile comportamentale

Lăcomia și frica sunt cu siguranță emoțiile principale care afectează investitorii, dar există și o serie de alte biasuri comportamentale care generează erori sistematice în procesul decizional financiar. În continuare, vom explora cele mai frecvente biasuri, discutând despre modalitățile de identificare și combatere a acestora.

Biasul de încredere excesivă

Acesta este tendința investitorilor de a avea o încredere nejustificată în abilitățile lor. Supraîncrederea poate fi amplificată atunci când este combinată cu biasul de auto-atribuire, în care oamenii își asumă prea mult meritele pentru succese și dau vina pe alții pentru eșecuri. De asemenea, este adesea combinat cu “intuiția” și speranța.

Cum detectăm acest bias?

Investitorii care abordează strategii speculative cred în mod nejustificat că pot identifica în orice moment investiții foarte profitabile pot reține în minte, sau nota într-un jurnal, câștigurile și rezultatele acestora, dar și numărul și impactul pierderilor.

În același timp nu trebuie să uităm nici dictonul de pe Wall Street: „Nu confunda inteligența cu o piață în creștere.” Este recomandat să privim cu obiectivitate raționamentele și rezultatele investițiilor, fie că acestea sunt câștigătoare sau pierzătoare, încadrându-le în contextul de piață.

Strategii de combatere:

• Tranzactioneaza mai puțin și investește mai mult! Este important să recunoști că, atunci când tranzacționezi, concurezi cu calculatoare și investitori mai experimentați, cu acces la date mai bune. Extinde orizontul de timp, replică indicii și profită de dividende pentru a-ți crește averea. Evită să crezi că informațiile și intuiția ta sunt superioare celorlalți din piață.
• Evaluează-ți obiectiv deciziile de investitie! Evaluează-ți deciziile de investiție într-un mod obiectiv! Analizează atât deciziile profitabile cât și cele neprofitabile, iar pentru asta poți ține un registru special de tranzacții.  Un astfel de registru ajută investitorii să facă o analiză obiectivă iar în acest sens, unele platformele de tranzacționare suport oferă funcționalități dedicate în acest sens. De exemplu, platforma Investimental Global, oferă o astfel de funcționalitate pentru clienți – Trading Journal, cu scopul de a ușura sarcina investitorilor și pentru a-I ajuta să-și crească performanțele investiționale.
• Cere feedback: Discută cu alți investitori sau consultanți financiari despre deciziile tale. Uneori, o opinie externă poate oferi perspective diferite și poate evidenția posibilele erori de judecată.

Biasul de disponibilitate

În prezent, când suntem copleșiți de titluri de știri chiar înainte de a debloca telefonul, devine ușor să absorbim informațiile și să luăm decizii impulsive fără ca sa mai facem cercetări suplimentare. Biasul de disponibilitate se referă exact la acest comportament, la modul în care investitorii iau decizii bazate pe cât de ușor pot accesa informațiile. Este firesc, având în vedere că nu suntem calculatoare și nu avem capacitatea de a analiza fiecare instrument financiar sau fiecare decizie de investiție. Totuși, există riscul de a ne concentra exclusiv pe acțiunile care atrag atenția prin site-uri web, mass-media financiară, sau prin intermediul prietenilor și familiei. De exemplu, dacă o acțiune din sectorul biotehnologic obține aprobarea FDA pentru un medicament de succes, creșterea prețului acesteia ar putea fi amplificată, fără a avea o justificare solidă, din cauza impactului pe care îl are vestea asupra investitorilor.

Comportamentul acesta poate duce la consecințe neplăcute precum:

• Limitarea oportunităților de investiție. Investitorii pot să se auto-restricționeze prin acest comportament la anumite tipuri de instrumente financiare, cum ar fi valori mobiliare dintr-o anumită țară sau instrumente financiare dintr-un singur sector.

• Portofolii subdiversificate: Această nereușită poate apărea deoarece e posibil ca investitorii să-și facă alegerile pe baza unei game restrânse de experiențe. De exemplu, un investitor care lucrează pentru o companie dintr-o anumită industrie poate supraestima investițiile în acel sector.
• Evaluări distorsionate ale riscurilor: Aceștia pot supraestima riscurile asociate cu investițiile mai puțin cunoscute sau pot subestima riscurile celor familiare, ceea ce poate duce la o gestionare ineficientă a riscurilor.

Cum combatem acest comportament?

Conștientizează că mass-media influențează deciziile tale de tranzacționare. Cercetând acțiuni cunoscute și mai puțin frecvente, poți descoperi oportunități profitabile pe care altfel le-ai ignora. Evită să lași zgomotul mediatic să-ți afecteze alegerile; folosește-l ca un punct de referință printre multe altele.

Biasul de aversiune față de regret

Biasul de aversiune față de regret este un fenomen comun în rândul investitorilor, care se manifestă prin teama de a lua decizii din cauza fricii că aceste decizii ar putea duce la rezultate nefavorabile. Practic, mulți oameni preferă să nu acționeze deloc, decât să își asume riscuri care ar putea duce la pierderi. Cu siguranță ai experimentat asta cel puțin o dată. Ai fost convins că o anumită acțiune era corect prețuită și avea un risc minim. Ai plasat tranzacția, dar aceasta a început să-ți aducă pierderi. Chiar dacă aveai impresia că ai dreptate, nu ai vândut când pierderea era mică, gândindu-te că nu contează atâta timp cât nu vinzi. Pe măsură ce valoarea acțiunii a scăzut, ai refuzat să o vinzi până când a pierdut o mare parte din valoare. Ca oameni, încercăm să evităm sentimentul de regret și facem eforturi considerabile pentru a nu-l simți. Studiile arată că traderii sunt de 1,5 până la 2 ori mai predispuși să vândă o poziție câștigătoare prea devreme și o poziție pierzătoare prea târziu, tot pentru a evita regretul de a pierde câștiguri sau investiția inițială.

Consecințele biasului de aversiune față de regret

• Abordare excesiv de conservatoare. Investitorii pot adopta o abordate excesiv de conservatoare în alegerile de investiții din cauza rezultatelor negative anterioare cu investițiile riscante. Investitorii doresc să evite regretul unei noi investiții nereușite, considerând că instrumentele cu risc scăzut sunt mai potrivite. Această atitudine poate duce, însă, la subperformanță pe termen lung și la imposibilitatea de a-și atinge obiectivele de investiție.
• Comportamentul de turmă: Adoptă comportamentul de turmă. Investitorii pot considera că investițiile populare le oferă o siguranță mai mare, ajutându-i să evite regretul în viitor. Se simt mai confortabil să se alăture mulțimii, iar riscul de a suferi durere emoțională este perceput ca fiind mai scăzut.

Cum combatem acest comportament?

Investitorii ar trebui să evalueze avantajele diversificării și alocării corespunzătoare a activelor pentru a reduce riscurile și a crește randamentele. Aversiunea față de regret poate face ca unii investitori să opteze pentru o strategie prea conservatoare sau, dimpotrivă, prea riscantă, în funcție de tendințele actuale. O diversificare adecvată poate permite investitorilor să își asume un nivel de risc corespunzător obiectivelor de randament. Este esențial ca investitorii să înțeleagă că apariția pierderilor este normală în investiții dar, în același timp, în cazul unor strategii echilibrate randamentele pe termen lung ale investițiilor în acțiuni/ETF-uri sunt mai ridicate decât în instrumente cu risc scăzut, de tipul titlurilor de stat. De asemenea, conștientizarea posibilelor bule, adoptarea unor strategii diversificate și menținerea focusului pe obiectivele pe termen lung îi va ajuta să evite investițiile excesiv de riscante.

În concluzie, tu ești persoana responsabilă pentru deciziile finale legate de portofoliul tău, ceea ce înseamnă că răspunzi pentru orice câștiguri sau pierderi rezultate din investițiile tale. Este esențial să te ții de decizii de investiții bine fundamentate, să îți controlezi emoțiile—indiferent dacă sunt generate de lăcomie, frică, regret sau altele—și să nu urmezi orb sentimentul pieței. Aceste aspecte sunt cruciale pentru a avea succes în investiții și pentru a-ți menține strategia pe termen lung.

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.