Fonduri: alegerea potrivită pentru tine?

Istoria fondurilor în România

Fondurile mutuale au o istorie lungă în România, datând din anii ’90. Fondul Național de Investiții (FNI) a marcat o experiență neplăcută pentru mulți investitori, dar reglementările ulterioare au sporit semnificativ credibilitatea și siguranța fondurilor mutuale. Astăzi, fondurile mutuale administrate de grupuri bancare cu rețele extinse oferă o gamă largă de opțiuni de investiții pentru a satisface diverse nevoi și obiective financiare.

Fondurile închise, cunoscute inițial ca societăți de investiții financiare (SIF-uri), au apărut tot în anii ’90 în contextul programelor de privatizare în masă. Fondul Proprietatea, creat pentru a despăgubi persoanele expropriate de regimul comunist, este un alt exemplu de fond închis. Spre deosebire de fondurile mutuale, fondurile închise pot fi tranzacționate pe piața de capital, prețul acțiunilor sau unităților de fond fiind influențat de cererea și oferta din piață.

Diferența dintre fondurile mutuale și fondurile închise:

1. Emiterea și răscumpărarea unităților:

• Fondurile mutuale: emit și răscumpără continuu unități de fond la valoarea netă al activului (VUAN).
• Fondurile închise: au un număr predefinit de acțiuni sau unități de fond, care pot fi tranzacționate pe bursă. De obicei, aceste fonduri au o scadență, moment la care răscumpărarea unităților de fond se face la valoarea netă al activului (VUAN).

2. Tranzacționarea:

• Fondurile mutuale: nu se tranzacționează pe bursă, ci pot fi cumpărate sau vândute direct de la administratorul fondului.
• Fondurile închise: unele din ele pot fi tranzacționate pe bursă la un preț determinat de cererea și oferta din piață.

3. Tipuri de fonduri:

• Fondurile mutuale: pot fi administrate activ sau pasiv (de exemplu când au urmăresc un indice).
• Fondurile închise: de obicei sunt administrate activ, pot fi listate sau nelistate la bursă, pot avea sau nu o scadență finală.

ETF-urile: O alternativă modernă

ETF-urile (Exchange-Traded Funds) sunt o categorie mai nouă de fonduri, care combină caracteristicile fondurilor mutuale și ale fondurilor închise:

Similarități cu fondurile mutuale:

• Deschise (se pot face zilnic ajustări ale numărului total de unități de fond), crescând în dimensiune pe măsură ce atrag noi investitori.
• Pot fi administrate activ sau pasiv.

Similarități cu fondurile închise:

• Tranzacționabile pe bursă, permițând o mai mare flexibilitate.
• Prețul variază în timpul zilei, reflectând fluctuațiile pieței.
• Urmăresc adesea un indice bursier, un sector specific sau o altă clasă de active.

Primul ETF a fost lansat la nivel global în 1990, iar popularitatea lor a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2022, investitorii americani au retras peste 900 de miliarde de dolari din fondurile mutuale și au investit peste 600 de miliarde de dolari în ETF-uri, conform datelor Morningstar citate de CNBC. Valoarea totală a activelor administrate de ETF-uri din US a fost în anul 2022 de 6,44 trilioane de dolari conform Statista Research Department.

Pe piețele europene, tendința este similară. În 2022, activele ETF-urilor listate în Europa au atins un nivel record de 1,5 trilioane de euro, o creștere de 22% față de anul precedent, potrivit datelor ETFGI.

Această tendință este determinată de o serie de factori:

• Accesibilitate: ETF-urile permit investiții cu sume relativ mici, făcându-le atractive pentru o gamă largă de investitori.
• Lichiditate: Pot fi cumpărate și vândute cu ușurință pe bursă, oferind flexibilitate și posibilitatea de a profita de oportunitățile pieței.
• Costuri reduse: Cheltuielile de administrare sunt mai mici decât la fondurile mutuale active, datorită structurii lor simplificate.
• Performanță: Statistic, oferă randamente mai bune pe termen lung, datorită diversificării și costurilor reduse.

Tipuri de ETF-uri:

ETF-urile oferă o varietate largă de opțiuni de investiții, urmărind diverse indici, sectoare sau tematici:

• ETF-uri pe baza indicilor: Replică performanța indicilor bursieri majori, precum S&P 500 sau BET-TRN (indicele pieței de capital din România).
• ETF-uri sectoriale: Se concentrează pe anumite sectoare ale economiei, cum ar fi tehnologia, energia sau sănătatea.
• ETF-uri tematice: Investesc în companii sau active legate de o tendință specifică, precum inteligența artificială, schimbările climatice sau viitorul spațiului.
• ETF-uri cu venit fix: Investesc în obligațiuni guvernamentale sau corporative, oferind expunere la piața cu venit fix.
• ETF-uri pe mărfuri: Investesc în mărfuri fizice sau instrumente derivate pe mărfuri, precum aurul, petrolul sau metalele prețioase.

ETF-uri mai sofisticate (pentru investitori avansați):

• ETF-uri inverse: Prețul crește atunci când indicele lor țintă scade (potrivite pentru strategii de hedging sau profituri pe piețe descendente).
• ETF-uri cu leverage: Utilizează instrumente financiare cu efect de levier pentru a amplifica atât profiturile, cât și pierderile.

Alegerea tipului potrivit de fond:

Alegerea dintre fonduri mutuale, fonduri închise și ETF-uri depinde de obiectivele tale de investiții, toleranța la risc, experiența ta în investiții și orizontul de timp.

Iată câteva întrebări care te pot ajuta să iei decizia:

• Care este obiectivul principal al investiției tale (creșterea capitalului, venitul curent, conservarea capitalului)?
• Cât de confortabil ești cu fluctuațiile pieței?
• Cât timp ești dispus să lași banii investiți?
• Ce nivel de experiență ai în domeniul investițiilor?

Concluzie:

Fondurile mutuale, fondurile închise și ETF-urile oferă opțiuni diverse pentru investitori. Înțelegerea diferențelor dintre ele te poate ajuta să alegi tipul de fond potrivit pentru a-ți atinge obiectivele financiare.

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.