Dividende vs. Creștere: O privire detaliată dincolo de iluzia randamentelor mari

Acest articol își propune să exploreze aspectele legate de dividende, prezentând o perspectivă nuanțată și echilibrată, completată de exemple concrete și comparații relevante.

Efectele “pavloviene” ale dividendelor

Investitorii români, în special cei cu experiență mai mică, tind să dezvolte o dependență de dividende. Așteptarea cu nerăbdare a perioadelor de distribuire a profiturilor poate conduce la decizii de investiții impulsive, precum achiziționarea de acțiuni doar pentru a obține dividendele imediate, fără a analiza cu atenție perspectiva pe termen lung a companiei, posibilitatea distribuirii de dividende de către aceasta și în anii următori sau care este cuantumul estimat al dividendelor pe viitor.

Un exemplu elocvent îl reprezintă Hidroelectrica. Propunerea recentă de dividend de peste 10% a atras numeroși investitori, dornici de a beneficia de randamentul atractiv. Totuși, o analiză mai detaliată ar fi putut releva și alte aspecte, precum cele de mai jos, ceea ce este posibil să fi schimbat decizia unora dintre investitori:

• Nevoile de investiții ale companiei: Hidroelectrica are nevoie de investiții semnificative în retehnologizare pentru a-și menține competitivitatea și a-și moderniza infrastructura. Distribuirea integrală a profiturilor sub formă de dividende ar putea limita capacitatea companiei de a face aceste investiții esențiale.
• Potențialul de creștere organică: Hidroelectrica deține o poziție dominantă pe piața energiei electrice din România. Cu o gestionare eficientă și o strategie de investiții bine definită, compania ar putea beneficia de o creștere semnificativă în anii următori. Totuși distribuirea integrală a profiturilor ar putea limita potențialul de creștere al companiei.
• Perspectiva rezultatelor financiare în anii viitori: Anul 2023 a fost unul de excepție pentru Hidroelectrica, în condițiile unor niveluri ridicate ale prețului la energia electrică și a unor condiții hidrologice bune. Însă scăderea prețurilor la energie pe fondul temperării inflației și un impact negativ al secetei pot afecta semnificativ profitabilitatea  companiei în anii următori. Ca urmare, chiar și în condițiile unei distribuții integrale a profitului sub formă de dividende există posibilitatea scăderii dividendelor viitoare. Iar acest lucru poate avea un impact atât asupra cash-flowului generat pentru acționari de dividende cât și a raportului între cererea și oferta de acțiuni, ceea ce poate afecta prețul de tranzacționare. Ca urmare, dividendul încasat poate fi ofsetat de scăderea prețului acțiunii (ceea ce în mod normal se produce în data exdividend – dacă încă nu știi care sunt datele importante când vine vorba de dividende, avem un modul dedicat în InvestiMentor)

Diferențe de abordare

Spre deosebire de piața românească, unde companiile mature se concentrează pe distribuirea dividendelor într-un cuantum ridicat din profitul înregistrat, alte piețe, precum cea americană, prezintă o abordare distinctă. Multe companii americane reinvestesc o mare parte din profituri în cercetare-dezvoltare și creștere organică, mizând pe creșterea valorii acțiunilor pe termen lung. Per ansamblu, acționarii cu abordare investițională pe termen lung, câștigă mai mult în varianta a doua, doarece pe lângă creșterea prețului acțiunii, compania este mai pregătită să facă față concurenței și să profite de oportunitățile care apar. Totuși, în cazul companiilor ajunse la maturitate, deoarece oportunitățile de dezvoltare sunt limitate, exista și pe piața americană acțiuni cu dividende atractive însă ponderea lor este redusă.

România: Companiile mature tind să se concentreze pe distribuirea dividendelor ca principală modalitate de a recompensa acționarii. Acest lucru se datorează mai multor factori, inclusiv:

• Maturizarea pieței: Multe companii listate la BVB au ajuns la maturitate, generând profituri consistente care pot fi distribuite sub formă de dividende.
• Structura pieței: cele mai importante companii sunt din sfera de energie și financiar, unde companiile au poziții dominante sau de monopol iar alternativele de investiții în dezvoltare sunt limitate.
• Acționariat: în cazul companiilor listate din sectorul de energie, statul este acționarul majoritar. Necesitățile sale de cash îl obligă să solicite rate de distribuție de dividende ridicate.
• Lipsa altor oportunități de investiții: Randamentele din dobânzi la depozitele bancare au fost relativ scăzute în ultimii ani, făcând ca dividendele să fie o opțiune mai atractivă pentru investitori. În consecință, strategia distribuirii unor dividende ridicate a fost îmbrățișată cu entuziasm de marea masă a acționarilor.

SUA: Există o diversitate mai mare de abordări în ceea ce privește distribuirea profiturilor. Acest lucru se datorează mai multor factori, inclusiv:

• Cultura inovației: Există o cultură puternică a inovației în SUA, iar multe companii consideră că reinvestirea profiturilor în cercetare-dezvoltare, achiziții strategice sau marketing  sunt esențiale pentru a rămâne competitive pe piața globală. Multe dintre companiile tinere din sfera de tehnologie pun pe primul loc dezvoltarea afacerii, câștigarea de clienți noi precum și de cotă de piață, înregistrând pierderi financiare asumate – pot fi enumerate aici nume sonore precum Uber, Palantir, UiPath și multe altele.
• Politici de răscupărare de acțiuni proprii: în ultimii 10 ani un număr tot mai mare de companii americane listate la bursă decid să facă răscumpărări de acțiuni proprii pe care le distribuie către angajați sau le anulează. Această strategie are ca efect creșterea cererii de acțiuni și implicit creșterea prețului  acestora, de care vor beneficia toți acționarii.
• Orizonturi de investiții pe termen lung și focus mai mare pe perspectivă: Investitorii americani au tendința de a avea orizonturi de investiții mai lungi, ceea ce le permite să fie mai toleranți la o strategie care prioritizează creșterea pe termen lung în detrimentul dividendelor imediate. De asemenea, investitorii sunt mult mai focusați pe perspectivele de creștere pe termen lung decât pe cash-flow-ul generat de acțiuni în prezent

Exemple detaliate:

• Nvidia (SUA): Nvidia, lider global în producția de procesoare grafice, a preferat în ultimii ani să reinvestească o mare parte din profituri în cercetare-dezvoltare, contribuind la inovații semnificative în domeniul inteligenței artificiale. Deși randamentul din dividende al companiei este relativ mic (0,04 USD pe acțiune), investitorii au fost recompensați cu o creștere semnificativă a prețului acțiunilor (peste 400% în ultimii 5 ani).
• Apple (SUA): Apple, una dintre cele mai valoroase companii din lume, are o politică de răscumpărare a acțiunilor. Compania a răscumpărat peste 600 de miliarde de dolari din propriile acțiuni în ultimul deceniu, contribuind la creșterea prețului acțiunilor și a valorii de piață a companiei.
• Hidroelectrica (România): Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a propus recent un dividend de peste 10% pentru acționarii săi, distribuind în totalitate profitul generat în 2023. Deși randamentul este atractiv, unii investitori ar putea fi preocupați de impactul distribuirii integrale a profiturilor asupra capacității companiei de a investi în retehnologizare și modernizarea infrastructurii.

Factori de luat în considerare:

• Obiectivul investiției: Investitorii ar trebui să analizeze cu atenție obiectivele lor financiare și toleranța la risc atunci când aleg între companii care distribuie dividende (în general companii de tip value) și companii care se concentrează pe creștere (growth companies).
• Sectorul de activitate: Unele sectoare de activitate sunt mai predispuse la distribuirea de dividende, cum ar fi sectorul energetic sau cel financiar. Alte sectoare, cum ar fi sectorul tehnologic, tind să reinvestească o mai mare parte din profituri în cercetare-dezvoltare.
• Profilul companiei: Este important să se analizeze cu atenție profilul companiei, strategia sa de afaceri și perspectivele sale de creștere viitoare. Pot fi companii care distribuie dividende consistente dar al căror preț scade mai mult decât dividendele distribuite sau pot fi companii care își propun să crească și să se dezvolte rapid dar a căror stabilitate financiară este pusă în pericol, ceea ce are un impact negativ asupra prețului acțiunilor. La polul opus, pot fi companii care distribuie dividende și al căror preț al acțiunilor crește – un astfel de exemplu poate fi Banca Transilvania, care în ultimii ani a distribuit constant dividende dar a avut și o strategie de dezvoltare prin preluarea altor bănci concurente. De asemenea, strategia de creștere rapidă a NVIDIA a surprins în mod pozitiv investitorii și analiștii, prețul acțiunile apreciindu-se fulminant în ultimul an – profitul acționarilor a fost în felul acesta mult mai mare decât în situația în care compania ar fi distribuite rate ridicate din profit sub formă de dividende dar nu ar fi investit în dezvoltare.

Alternative la dividende: Instrumente pentru creșterea valorii pe termen lung

Warren Buffett, cel mai galonat investitor din toate timpurile, susține că răscumpărările de acțiuni pot crea mai multă valoare decât distribuirea de dividende. Berkshire Hathaway, compania condusă de Buffett, preferă să reinvestească profiturile în achiziții strategice și dezvoltarea companiei iar o parte din acestea să le aloce răscumpărărilor de acțiuni proprii. Și nu putem să nu-i dăm dreptate, având în vedere abilitatea și expertiza lui în a identifica oportunități de investiții unice. În mod cert, acționarii se așteaptă de la Berkshire Hathaway să investească cash-flow-ul de care dispune și să nu-l distribuie acționarilor sub formă de dividende. Totuși pentru a menține interesul viu pentru acțiunile BRK, pe lângă perspectiva profiturilor generoase din investiții, o parte din cash este direcționat către răscumpărări de acțiuni proprii. Practic, prin politica de răscumpărare de acțiuni proprii, întreaga valoare alocată răscumpărărilor se întoarce în companie (banii respectivi contribuie la creșterea cererii de acțiuni BRK și implicit a prețului), spre deosebire de dividende, care ar putea fi retrase de investitori și distribuite către alte investiții.

Investitorii inteligenți caută un echilibru:

Citatul lui Benjamin Graham, mentorul lui Warren Buffett, subliniază faptul că investitorii își doresc atât dividende, cât și creșterea prețului acțiunilor. Totuși, realitatea este că aceste două obiective nu pot fi maximizate simultan. Un investitor inteligent va alege strategia potrivită în funcție de obiectivele sale financiare și toleranța la risc.

Exemplu: Alegerea greșită bazată pe dividende

Producătorii auto din Europa, concentrați pe distribuirea de dividende mari, au pierdut teren în fața Tesla, care a mizat pe inovație și creștere organică. Acțiunile Tesla au crescut cu peste 400% în câțiva ani, în timp ce acțiunile Daimler și BMW au scăzut semnificativ, chiar dacă distribuiau dividende atractive.

Concluzie

Nu există un răspuns unic la întrebarea dacă este mai bine să investești în companii care distribuie dividende sau în companii care se concentrează pe creșterea organică. Alegerea potrivită depinde de o serie de factori, inclusiv obiectivele investiției, toleranța la risc, sectorul de activitate și profilul companiei. O strategie diversificată care combină ambele tipuri de companii poate fi o alegere mai potrivită pentru majoritatea investitorilor pe termen lung.

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.