Ce avem de făcut atunci când bursa scade

Atunci când piețele cresc și noi recorduri sunt depășite, poate părea deplasat să vorbim despre crize. Sau nu neapărat, având în vedere că investitorul gospodar își face (din punct de vedere mental) vara sanie și iarna car.

În teorie, mulți investitori sunt convinși că nu-și vor vinde portofoliul într-un moment de cumpănă. Însă când piețele se cutremură de-adevăratelea, convingerile se clatină și ele. De aceea e bine să fii pregătit mental pentru ceea ce e bine să faci atunci când bursa scade semnificativ.

Adeseori, istoria piețelor de capital este o simplă înșiruire a anilor în care lucrurile au mers foarte prost, la fel cum manualele de istorie consemnează, în general, principalele războaie ale lumii. Dacă ne limităm strict la Wall Street, majoritatea dintre noi am reținut borne temporale precum 1929, 1987, 2000, 2008 sau, mai recent, 2020.

Acestor ani le sunt asociate crahuri bursiere cu denumiri memorabile, ele însele:

• Great Depression
• Black Monday
• Dot-com Bubble
• Financial Crisis și
• Coronavirus Crash

Dacă permiți asocierea, gândește-te la cutremurele adevărate, care apar în general  la intervale de timp mari (excludem Japonia ca fiind un caz special). Deoarece ele se întâmplă așa de rar, este bine să ne reamintim din timp în timp ceea ce avem de făcut atunci când ele se produc. Și asta pentru că atunci când apare un cutremur major să nu ne prindă nepregătiți și să evităm greșeli fatale.  În momentul respectiv, chiar dacă este inevitabil sentimentul de teamă/îngrijorare sau chiar panică, rutina unei proceduri standard repetate și cu alte ocazii ne ajută mult.

Evident, toți investitorii și-ar dori să aibă un al șaselea simț cu care să detecteze viitoarea mare criză, astfel încât să nu fie prinși pe picior greșit. Doar că a anticipa evoluția prețului acțiunilor pe baza graficelor este o „știință” la fel de (in)exactă ca astrologia, spunea Fred Schwed Jr. Iar „mulți dintre cei care interpretează graficele au de departe atât de multă educație și disciplină mentală, încât nu pot lua astrologia în serios”, își continua cu umor Fred Schwed Jr. gândul.

Și ar mai fi un aspect care împidică majoritatea investitorilor să intuiască cu succes o criză majoră și să ia decizii investiționale în consecință. Este cunoscut faptul că înainte de o mare criză sentimentul care domină covârșitor investitorii este acela de optimism exagerat (nefondat) favorizând asumarea unor riscuri mai mari decât în mod normal. Ca să poți evita acest sentiment este necesar să ai o disciplină foarte bună, să fii informat fără să te lași pradă sentimentelor de optimism care emană din piață/presă/etc. și să ai un plan/strategie clară de la care să nu te abați.

Nu te strădui să „ghicești” mersul pieței! Nu merită efortul

Vei fi surprins sau poate chiar revoltat de ceea ce îți vom spune, dar este adevărat. Dacă ai o abordare pe termen lung în investiții (probabil singura cale de a  avea succes semnificativ)  și investești recurent, efortul anticipării nu are rost, pentru că beneficiile nu sunt majore. În același timp, riști să fii prins într-o tranzacționare mai speculativă care să te deturneze de la strategia de bază. Statisticile pe perioade lungi arată că randamentele nu sunt influențate aproape deloc de alegerea „momentului oportun”, chiar dacă acesta ar fi identificat cu precizie.

Capital Group, o firmă americană de servicii financiare care a luat naștere în anii tulburi ai marii crize interbelice, propune următorul exercițiu de imaginație: avem două investiții ipotetice în indicele S&P 500 (să spunem prin intermediul unui ETF – fond tranzacționabil – care îi urmărește dinamica) făcute între 2003 și 2022. Fiecare dintre cei doi investitori își crește portofoliul constant cu 10.000 de dolari anual. Unul dintre ei este atât de inspirat încât alege cea mai nimerită zi (de minim al pieței) în toți cei 20 de ani. Pe de altă parte, celălalt, mai lipsit de fler, alege fix zilele cele mai nepotrivite (cu maxime anuale).

Deznodământul este că „norocosul” s-ar fi ales cu un randament mediu anual de aproape 11,5%, în vreme ce „ghinionistul” ar fi câștigat puțin sub 10%, tot în termeni anuali. Și, ca o concluzie de etapă, în acest scenariu, esențial este că ambii continuă să investească bani noi, indiferent de suișurile și coborâșurile pieței.

De fapt, esențial este să investești pe termen lung și foarte lung și să o faci diversificat și consecvent, aducând bani noi la bursă. Acest lucru bate evoluțiile nefavorabile ale bursei, pentru că tu vei face achiziții și atunci când piața crește, dar și atunci când ea este foarte jos. Iar pe termen lung bursa are tendință de creștere, pentru că ea este reprezentată de cele mai valoroase companii din economie, care sunt în poziția de a profita cel mai bine de oportunități, indiferent de momentul prin care trece economia unei țări sau cea globală.

Good to Know

În termeni ceva mai elevați, strategia aplicată de cei doi investitori imaginari se numește „Dollar-Cost Averaging” (DCA) – descrisă pe larg în capitolul „Ce fac atunci când bursa scade” de pe platforma educațională InvestiMentor. Pe scurt, se referă la investirea recurentă a unei sume constante, conform unei structuri predefinite – fie, de exemplu, într-un indice, prin intermediul unui ETF (ca în cazul de mai sus), fie în anumite acțiuni din indicele respectiv. Foarte importantă este păstrarea cadenței cu care sunt făcute plasamentele, chiar dacă piața scade pe intervale mai lungi.

Frecvența și amplitudinea scăderilor

• Una dintre întrebările frecvente ale investitorilor în legătură cu gestionarea fricilor este legată de frecvența scăderilor ample de peste 15% sau chiar 20%.
• Datele de la Capital Group, care surprind evoluția principalului indice american (S&P 500, denumire actuală din 1957) pe o perioadă de 70 de ani, între 1948 și 2017, arată că, în medie, o dată la șase-șapte ani, piața americană s-a corectat cu 20% sau mai mult față de maxime.
• În medie, scăderile în aceste perioade de piață „bear” au fost de aproximativ 35%, astfel de perioade suprapunându-se de obicei cu recesiuni, când evaluările activelor scad pe mai toate palierele.
• Indicele american S&P 500 a avut nevoie, în medie, de un an și câteva luni pentru a reveni pe un trend ascendent după astfel de corecții.

Evoluția Indicelui BET

În ceea ce ne privește, mult mai tânărul indice BET al Bursei de Valori București (BVB) – a fost lansat în septembrie 1997 – a avut și el „toanele” lui. Între 2002 și 2022 – interval similar cu cel selectat pentru a compara performanțele celor doi investitori ipotetici din America –, BET a fost pe creștere în trei sferturi din intervalul analizat, iar cel mai mare declin (de minus 70%) a coincis cu marea criză financiară de acum mai bine de 15 ani.

De altfel, criza în discuție avea să-l coboare de la un maxim al perioadei de aproape 11.000 de puncte la sub 2.000 de puncte. Ca un arc peste timp, la mijlocul anului 2024, BET depășea pentru prima dată pragul istoric de 18.000 de puncte, ceea ce indică o creștere de 18 ori în cei aproape 26 de ani care s-au scurs de la apariția sa.

Totuși pentru a avea o imagine mai fidelă ar trebui să luăm în calcul și dividendele distribuite de companiile din componența indicelui (cu atât mai mult cu cât nivelul dividendelor distribuite de companiile din Romania este ridicat – peste 5% în 2024), ceea ce ar ridica semnificativ randamentul total în acest interval de timp. Din păcate, BVB nu calculează randamentul total incluzând și dividendele decât de câțiva ani, când a introdus varianta modernă a BET, respectiv BET-TRN.

Good to Know

Totuși, conform unui calcul al Bursei de Valori București, cine ar fi investit lunar în indice, începând din toamna lui 1998, câte 100 de lei și ar fi reinvestit dividendele plătite de companiile din componența sa (din 2012), ar fi ajuns să acumuleze circa 350.000 de lei după 25 de ani (până în luna octombrie 2023). Este recunoscut faptul că emitenții de la bursa locală generează dividende net superioare celor din piețele avansate.

Investește doar atât cât ești dispuse să pierzi

Cu siguranță însă, atunci când piețele încep să se cutremure de-adevăratelea, teoriile și statisticile nu mai țin de cald. Un colaborator al platformei de consultanță și analize financiare The Motley Fool își amintește că, în momentul în care a început să investească, credea că are un mental de nezdruncinat. Asta până când Covid-19 i-a scăzut valoarea portofoliului cu 30% în doar câteva săptămâni.

Așa că s-a apucat să vândă acțiuni pe care le considera în regulă înainte de pandemie, pentru a cumpăra altele „mai bune”. În cele din urmă, mișcarea s-a dovedit total neinspirată. Iar învățătura cu care a rămas după câțiva ani de la episodul cu pricina este că nu își cunoștea cu adevărat toleranța la risc.

• Peter Lynch, cunoscut pentru faptul că s-a pensionat la doar 46 de ani după ce a condus Magellan Fund timp de 13 ani cu randamente medii anuale de aproape 30%, recomanda să „investești doar atât cât ești dispus să pierzi”.
• Sfatul său se referă atât la pierderi reale – ce te faci dacă fix în timpul unei corecții majore ai nevoie de banii pe care i-ai investit?! –, cât și despre pierderi pe hârtie a căror dimensiune, pur și simplu, creează indigestie.

Emoțiile și piețele financiare

Într-o oarecare măsură, emoțiile investitorilor sunt cele care, în definitiv, mișcă piețele în sus și în jos, ca să încheiem tot în spiritul spuselor lui Fred Schwed Jr.: „Devine din ce în ce mai evident că prețul acțiunilor nu este determinat doar de nivelul redus sau ridicat de îndatorare, de profituri sau de stocurile de marfă. Mai este acolo o forță care trece dincolo de indicatorii financiari. E vorba despre cât de sus sau cât de jos e moralul investitorilor, bărbați sau femei, într-o anumită perioadă de timp.”

Și aici găsim un nou punct de intersecție cu astrologia care, printre altele, pretinde că poate anticipa și stările de spirit. Așadar, în fața incertitudinii și a fluctuațiilor pieței, păstrarea unei strategii de investiție disciplinate și evitarea deciziilor impulsive rămân cheile succesului pe termen lung.

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.