Despre rolul băncilor centrale în economie și în bursă

În octombrie 1907, Statele Unite au fost lovite de o criză bancară devastatoare. Pe fondul unei panici bancare, deponenții au luat cu asalt ghișeele băncilor pentru a-și retrage economiile. Criza a fost declanșată de încercarea eșuată a unor industriași de a manipula piața de capital, finanțată de Knickerbocker Trust, una dintre cele mai mari bănci ale vremii. Falimentul acestei bănci a paralizat întreaga țară, iar bursa a înregistrat o scădere de aproximativ 50%. Intervenția legendarului J.P. Morgan, care a revitalizat sistemul bancar cu proprii bani, a fost crucială pentru restabilirea încrederii în sistem.

Nașterea Federal Reserve

Criza din 1907 a evidențiat lipsa unei instituții centrale în sistemul financiar american. Astfel, administrația de la Washington a realizat necesitatea unei bănci centrale care să funcționeze ca un „creditor de ultimă instanță” în situații de criză. În 1913, șase ani după criza bancară, a fost înființată Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, ale cărei decizii sunt esențiale pentru piețele globale.

Exemple istorice relevante:

• Paul Volcker a combătut inflația din anii ’70 prin creșterea dobânzilor la peste 20%.
• Alan Greenspan a gestionat criza bursieră din 1987 și bula dot-com.
• Ben Bernanke a introdus programul de quantitative easing (QE) pentru a stimula economia după criza din 2007-2009.

Stabilitatea Prețurilor și Controlul Valutar

Unul dintre principalele roluri ale băncilor centrale este menținerea stabilității economice. În plus, băncile centrale se ocupă de controlul inflației, de gestionarea cursului de schimb valutar și de emisiunea de monedă.

Roluri principale ale băncilor centrale:

• Menținerea echilibrului sistemului financiar
• Controlul inflației, prin asigurarea și menținerea stabilității prețurilor
• Gestionarea cursului de schimb valutar
• Emisiunea de monedă

În cazul BNR, observăm o „flotare controlată” a cursului de schimb Euro/Leu, care a rămas relativ stabil în ultimii ani, în contrast cu volatilitatea forintului maghiar sau a zlotului polonez. În economiile cu deficite de cont curent ridicate, precum România, deprecierea monedei naționale ar duce la o creștere a inflației, subliniind astfel importanța rolului BNR.

Impactul Federal Reserve asupra Bursei

Panica bancară din 1907 a demonstrat ce se poate întâmpla în absența unei bănci centrale. În prezent, Federal Reserve joacă un rol crucial în piețele financiare globale, controlând inflația prin intermediul dobânzii de politică monetară. Când inflația crește, banca centrală majorează dobânzile pentru a descuraja creditarea și consumul, riscând însă încetinirea creșterii economice.

Impactul deciziilor Fed asupra bursei:

• Creșterea dobânzilor: Descurajează creditarea și consumul, ceea ce determină o temperare a creșterii prețurilor (ca urmare a scăderii cererii de produse și servicii). Aceasta va avea în perspectivă efect și asupra vânzărilor și profitabilității companiilor listate la bursă, dar și asupra apetitului pentru a face investiții. Din acest motiv, efectul asupra bursei în ansamblu tinde să fie unul negativ generând scăderi ale prețurilor.
• Reducerea dobânzilor: Stimulează creditarea și consumul atât de către gospodării cât și de către companii. „Ieftinirea banilor” are un efect pozitiv asupra afacerilor companiilor, care se pot împrumuta la costuri mai mici, pot investi mai mult și pot beneficia de o cerere în creștere provenită de la populație. În consecință, veniturile și profiturile companiilor in ansamblul economiei tind să se îmbunătățească, ceea ce se va reflecta și în cazul companiilor listate. De asemenea, apetitul pentru a face investiții va crește în rândul investitorilor, ceea ce asociat cu îmbunătățirea performanțelor economice ale companiilor listate, conduce adesea la creșteri ale cotațiilor pe bursă.

Foștii președinți ai Federal Reserve, precum William McChesney Martin, Paul Volcker, Alan Greenspan și Ben Bernanke, au gestionat diverse crize economice prin politici monetare adaptate. De exemplu, Volcker a ridicat dobânzile la peste 20% pentru a combate inflația din anii ’70, iar Bernanke a implementat programul neconvențional de quantitative easing (QE) pentru a stimula economia după criza din 2007-2009.

Evoluțiile Recente și Impactul AI-ului

Ca urmare a măsurilor neconvenționale de suținere a populației din timpul pandemiei, a blocajelor la nivel global din lanțurile de distribuție și a începerii războiului din Ucraina cu impact asupra creșterii prețurilor la energie, indicele prețurilor de consum din SUA a înregistrat o creștere semnificativă în 2021 și 2022, determinând FED să majoreze rapid dobânzile pentru a controla inflația. În ciuda acestor măsuri, economia americană a demonstrat o reziliență puternică, rezervele de cash constituite de populație în cursul perioadei de pandemie având un rol important. De asemenea, entuziasmul legat de impactul inteligenței artificiale (AI) în anii următori în economia americană a determinat un nivel ridicat de entuziasm în rândul investitorilor dar și al companiilor, care au alocat bugete importante pentru investiții în această direcție.  Nvidia, producătorul cel mai important de procesoare grafice necesare dezvoltării sistemelor AI, a fost exponentul cel mai important al revoluției aduse de inteligența artificială, rezultatele financiare obținute de aceasta anul trecut, pe fondul creșterii cererii de procesoare,  depășind și cele mai optimiste așteptări și determinând creșterea masivă a capitalizării companiei – astăzi a 3-a cea mai voloroasă companie de pe piața americană.

Factori cheie în dinamica pieței:

• Impactul AI: Creșterea profitului Nvidia și a altor companii tech alături de perspectiva în anii următori a eficientizării substanțiale a proceselor economice ca urmare a impactului AI a avut rolul unui cocktail de vitamine pentru bursa americană.
• Politica monetară: Majorarea dobânzilor de către Fed a avut într-o primă fază un impact negativ asupra bursei, care asociat cu războiul din Ucraina și incertitudinea legată de inflație au condus la scăderea bursei americane și a celor globale. Totuși, în 2023, deși dobânzile și inflația au continuat să crească, așteptarea privind finalul ciclului de majorare a dobânzilor și începerea celui de scădere, alături de temperarea inflației au condus la aprecieri consistente, extinse și în 2024.
• Investițiile guvernamentale: Deși nu s-a popularizat foarte mult acest aspect, miliarde de dolari au fost pompate de către guvernul american în lucrări de infrastructură care au susținut economia în mai multe sectoare de activitate. De asemenea, guvernul american a alocat sume importante pentru susținerea dezvoltărilor ce țin de inteligența artificială și a susținut cu fonduri guvernamentale companiile americane din sfera tehnologiei pentru a face relocări de fabrici, dinspre Asia în America.

Perspective pentru Viitor

Finalul anului trecut a adus confirmarea faptului că politica monetară a Fed de creștere a dobânzilor a luat final și a indus așteptarea privind mai multe tăieri de dobândă pe parcursul anului 2024 (inițial piața aștepta 6 tăieri de dobândă care să înceapă încă din luna martie). Chiar dacă Fed a amânat prima reducere de dobândă pentru a doua parte a anului, piața și-a continuat cursul de creștere accelerată. Practic, în prima parte a anului nu au existat corecții semnificative ale indicilor principali din America iar investitorii au rămas optimiști cu privire la perspectiva economică a țării și cu privire la îmbunătățirea rezultatelor financiare ale companiilor. Cu toate acestea, există și opinii mai pesimiste, precum cea a administratorului de active Vanguard, care preconizează că nu vor exista reduceri ale dobânzilor în acest an, în condițiile unei inflații persistente cu impact negativ asupra economiei. În mod cert, impactul deciziilor Fed asupra bursei americane, dar nu numai, va fi unul important și în partea a doua a acestui an, iar în măsura în care aceste decizii vor surprinde investitorii poate determina volatilități semnificative ale prețurilor acțiunilor.

Perspective pentru 2024:

• Reduceri anticipate ale dobânzilor: Două reduceri a câte 0,25% fiecare, conform CME FEDWatch Tool. În acest moment probabilitatea luată în calcul de piață ca la ședința FED din decembrie să avem o rată cu 0,5% mai mică este de peste 70%.
• Posibile contracții economice: În măsura în care dobânda nu este scăzută de către Fed, există riscul chiar a unei contracții economice, nivelul ridicat de dobâdă putând avea efectul unei frâne de mână pentru economie.
• Impactul asupra piețelor globale: Prin impactul emoțional pe care îl au deciziile Fed asupra pieței americane, putem spune că strategia și deciziile Fed au o influență indirectă și asupra piețelor financiare globale. Și asta se întâmplă deoarece informația circulă foarte repede (scăderile sau creșterile de pe piața americană se reflectă și în evoluția altor burse) și pentru că apetitul de investiții la nivel global al investitorilor americani, prin fonduri de investiții sau alte vehicule de investiții, este influențat semnificativ de deciziile Fed legate de dobândă sau emisiunea de dolari.

În concluzie, rolul băncilor centrale rămâne esențial pentru stabilitatea economică și pentru dinamica piețelor financiare. Investitorii din întreaga lume continuă să urmărească cu atenție deciziile Fed, evidențiind importanța acestei instituții în economia globală.

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.