Aurul: o investiție veche în vremuri noi

În acest articol, veți afla:

• Cum influențează evenimentele istorice și actuale cererea și oferta de aur.
• Impactul inflației și politicilor monetare asupra valorii aurului.
• Avantajele și riscurile asociate cu diferite forme de investiții în aur.

Cu un amestec de tradiție și adaptabilitate, aurul continuă să joace un rol crucial în portofoliile investitorilor. Explorăm mai departe cum se menține acest metal prețios relevant în epoca digitală.

Istoria aurului ca valoare de refugiu

Aurul a fost de mii de ani simbolul universal al bogăției, un mijloc de a face schimburi și o valoare de refugiu. Importanța sa economică a început în Egiptul Antic și a continuat în Imperiul Roman, Evul Mediu și perioada Renașterii, până în zilele noastre. De-a lungul istoriei, aurul a fost refugiul predilect în timpuri de război, crize economice și instabilitate politică, oferind o protecție neegalată de nicio altă formă de monedă sau activ financiar.

În secolele XIX și XX, standardul aur a fost fundamentul sistemelor monetare globale, până la suspendarea sa definitivă în 1971 de către SUA. Cu toate acestea, relevanța aurului nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut în perioade de inflație ridicată (perioada anilor ’70-’80) sau crize financiare, cum ar fi criza financiară globală din 2008, când investitorii au căutat siguranța pe care aurul o oferă.

O privire asupra istoriei recente ne arată că, în momente de incertitudine, cum ar fi războiul din Ucraina, Fâșia Gaza sau pandemia de COVID-19, prețul aurului a crescut pe măsură ce investitorii și-au diversificat portofoliile pentru a include acest metal prețios. Aceste momente istorice subliniază constant capacitatea aurului de a servi drept un port în furtună, oferind o siguranță relativă în mijlocul volatilității piețelor.

Aurul în contextul actual: Cerere și ofertă

În lumea de azi, cererea și oferta de aur sunt influențate de o varietate de factori economici, geopolitici și sociali, ceea ce face din aur unul dintre cele mai interesante și dinamice active ddin lume.

Cererea de aur este împărțită în mai multe categorii principale: bijuterii, investiții, tehnologie și rezervele băncilor centrale. Cererea de bijuterii rămâne puternică, în special în țări cu tradiție îndelungată în aprecierea de către societate a aurului, precum India și China. Pe de altă parte, investițiile în aur, fie că vorbim despre monede, bare sau fonduri tranzacționate pe bursă (ETF-uri), se bucură de o popularitate crescută în perioade de incertitudine economică și politică, reflectând nevoia de siguranță a investitorilor.

Cererea industrială, deși mai mică comparativ cu alte categorii, este vitală pentru piața aurului, aurul fiind utilizat în diverse aplicații tehnologice și electronice datorită proprietăților sale unice. În sfârșit, băncile centrale joacă un rol semnificativ în cererea de aur, achiziționând aur pentru a-și diversifica rezervele și a oferi stabilitate și securitate financiară țărilor lor.

Oferta de aur provine din minerit și reciclare. Producția de aur este un proces costisitor și timpuriu, iarnoile zăcăminte de aur sunt din ce în ce mai greu de descoperit și exploatat. Faptul că prețul aurului nu a depăși decât de curând maximul din 2011 a făcut ca investițiile în noi mine să scadă conducând la o ofertă relativ inelastică, care nu poate fi rapid ajustată pentru a întâlni creșterea cererii. Pe de altă parte, reciclarea aurului contribuie la oferta globală, mai ales în perioade de prețuri înalte, când aurul vechi este adesea topit pentru a crea noi produse.

La fel ca și în cazul celorlalte instrumente financiare, dinamica dintre cererea și oferta de aur determină prețul acestuia pe piața globală. În perioadele de incertitudine economică și instabilitate geopolitică, cererea de aur crește, adesea depășind oferta disponibilă și determinând creșterea prețului. Invers, în perioade de stabilitate și predictibilitate economică, fără tensiuni majore la nivel global,  , interesul pentru aur poate scădea, ceea ce poate duce la reducerea prețurilor. Iar aceasta din urmă se întâmplă deoarece deținerea aurului nu bonfică investitorii prin dobânzi, cupoane sau dividende așa cum o fac obligațiunile sau acțiunile, iar randamentul acestora din urmă tinde să fie mai bun atunci când apele finanțelor globale sunt liniștite.

Impactul inflației și politicilor monetare asupra valorii aurului

Aurul a fost întotdeauna privit ca un hedge împotriva inflației, datorită valorii sale intrinseci și a capacității sale de a-și păstra valoarea în timp. Pe măsură ce costul vieții crește, puterea de cumpărare a monedei scade, dar aurul tinde să se aprecieze, făcându-l o investiție atractivă pentru cei care caută să-și protejeze economiile de erodarea inflației.

Inflația și politica monetară a băncilor centrale sunt strâns legate, deoarece băncile centrale folosesc ratele dobânzilor și alte instrumente pentru a controla inflația. Când ratele dobânzilor sunt scăzute, costul împrumuturilor este redus, ceea ce poate stimula cheltuielile (consumul) și investițiile, dar poate, de asemenea, să conducă la inflație. În contrast, când băncile centrale cresc ratele dobânzilor pentru a combate inflația (prin atragerea lichidităților din economie), aurul poate deveni mai puțin atractiv ca investiție, deoarece investițiile care generează venit, precum obligațiunile, devin mai atractive. Dar dinamica aurului poate fi pozitivă și în perioade cu dobânzi ridicate (ca în perioada actuală), deoarece jucătorii din piață anticipează o tăierii a dobânzilor pentru perioada următoare. De asemenea, conflictele regionale și starea de tensiune geopolitică alimentează evoluția metalului galben.

În perioadele de incertitudine economică sau când investitorii se așteaptă la o politică monetară care să ducă la inflație pe termen lung, aurul devine o alternativă investițională luată în calcul  de mai mulți investitori, crescând cererea pentru acesta și implicit și prețul. De exemplu, în urma crizei financiare din 2008 și în timpul pandemiei de COVID-19, băncile centrale din întreaga lume au adoptat politici monetare relaxate, inclusiv rate ale dobânzii aproape de zero și măsuri de stimulare fiscală semnificative. Aceste politici au crescut temerile de inflație, determinând investitorii să se refugieze în aur ca protecție împotriva devalorizării monedelor lor.

Analiza evoluției aurulului din anii ’70 confirmă aceste tendințe de evoluție, arătându-ne cum acesta crește sau scade împins de resorturi precum dobânzi, inflație sau instabilitate globală. Suprapunând conflictele majore din Ucraina și Israel cu așteptatele reduceri de dobândă anunțate voalat de FED putem înțelege mai bine dinamica accelerată a metalului galben din ultimele luni și atingerea unor noi maxime istorice.

Digitalizarea și impactul asupra investițiilor în aur

Pe măsură ce lumea devine tot mai digitalizată, inclusiv în domeniul financiar, modul în care oamenii investesc în aur se transformă. Inovațiile tehnologice oferă acum modalități mai accesibile dar și eficiente de a cumpăra, deține și tranzacționa aur, fără a necesita posesia fizică a metalului. Aceste noi modalități de investiție în aur includ fonduri tranzacționate pe bursă (ETF-uri) care urmăresc prețul aurului sau investiția în aur prin instrumente derivate  cu activ suport aurul .

ETF-urile pe aur au devenit o opțiune populară pentru investitori, oferind expunere la prețul aurului fără complexitățile asociate cu stocarea și asigurarea aurului fizic. Aceste fonduri permit investitorilor să cumpere și să vândă unități de fond în fonduri care dețin aur fizic ca activ subiacent, oferind astfel o cale simplificată și lichidă de investiție în aur. Avantajul unor astfel de fonduri este lichiditatea ridicată și costurile asociate foarte reduse comparativ cu deținerea fizică.  Într-o variantă derivată se poate investi indirect în aur prin intermediul ETF-urilor care investesc în companiile care exploatează aurul.

Investiția în aur prin instrumente derivate cu activ suport aurul este modalitatea prin care se tranzacționează cantitățile cele mai mari de aur. Însă, în acest caz, cele mai multe tranzacții sunt speculative și nu au în final scopul de a face schimbul între bani și aurul fizic.

Pe lângă aceste modalități principale de investiție în aur mai întâlnim și următoarele modalități de investiție în aur:

Conturile de aur online – permit investitorilor să cumpere aur fizic în mod digital, cu posibilitatea de a-l ține în seifuri securizate, fără a fi nevoie să se ocupe personal de transport sau depozitare. Aceste platforme oferă, de asemenea, flexibilitatea de a vinde aurul cu ușurință sau chiar de a-l converti în bijuterii sau lingouri la cerere.

Apariția criptomonedelor și a monedelor digitale emise de băncile centrale (CBDC-uri) a generat discuții despre locul aurului în era digitală. Deși unele voci sugerează că criptomonedele ar putea să preia unele dintre rolurile tradiționale ale aurului ca valoare de refugiu, aurul continuă să fie apreciat pentru stabilitatea sa pe termen lung, lipsa de corelație cu piețele financiare tradiționale, rezistența sa în fața fluctuațiilor economice și la șocurilor geopolitice.

Aurul fizic vs. aurul digital: avantaje și riscuri

Investiția în aur a fost mult timp privită ca o strategie de conservare a valorii pe termen lung, dar modalitățile prin care oamenii pot investi în acest metal prețios s-au diversificat considerabil. Fiecare modalitate vine cu propriul set de avantaje și dezavantaje, pe care investitorii trebuie să le considere atent.

Aurul fizic, cum ar fi monedele și lingourile, oferă avantajul tangibilității. Deținătorii pot păstra aurul în seifuri personale sau în facilități de depozitare securizate, având astfel un sentiment de control direct asupra investiției lor. Aurul fizic este, de asemenea, scutit de riscul de faliment al unei entități financiare sau de problemele tehnologice care ar putea afecta activele digitale. Cu toate acestea, investiția în aur fizic implică costuri suplimentare, inclusiv pentru depozitare și asigurare, și poate fi mai puțin lichidă comparativ cu opțiunile digitale. Nu este de neglijat nici accesibilitatea acestei variante, întrucât sunt necesare sume consistente de bani, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro sau dolari, atunci când avem în vedere depozitarea de către o parte terță.

Aurul digital, reprezentat prin ETF-uri, instrumente financiare derivate cu activ suport aurul sau conturile online oferă o mai mare lichiditate și ușurință în tranzacționare. Investitorii pot cumpăra și vinde rapid, profitând de fluctuațiile pieței. De asemenea, elimină necesitatea gestionării fizice a metalului, reducând costurile și complexitatea asociate cu depozitarea și asigurarea. Cu toate acestea, aurul digital poate fi supus riscurilor tehnologice, inclusiv riscului de hacking sau al altor vulnerabilități cibernetice. În plus, investițiile digitale implică riscuri asociate platformelor și entităților care intermediază și/sau emit aceste active digitale și este necesar a se verifica și cine supervizează aceste entități.

Evaluarea riscurilor și a avantajelor este esențială. Pentru investitorii care caută siguranță maximă și sunt dispuși să gestioneze costurile de depozitare, aurul fizic rămâne o opțiune atractivă. Pe de altă parte, pentru cei care valorizează lichiditatea, accesibilitatea și costul asociat deținerilor, aurul digital poate oferi o alternativă modernă convenabilă, cu condiția acceptării riscurilor tehnologice asociate.

Predicții și tendințe viitoare pentru piața aurului

Pe măsură ce ne îndreptăm în viitor, piața aurului este influențată de o serie de factori complexi, care sugerează atât oportunități, cât și provocări pentru investitorii în aur. Tendințele actuale și predicțiile experților conturează un peisaj interesant pentru aur în următorii ani.

Influența reducerii ratelor dobânzii: Într-un efort de a combate inflația, multe bănci centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA, au crescut semnificativ ratele  de dobândă. Creșterea acestora a avut un impact negativ asupra prețului aurului, deoarece aurul nu plătește dobândă sau dividend. Totuși anticiparea unui ciclu de reducere a dobânzilor în America și Europa au avut un impact puternic pozitiv din ultima parte a anului 2023.

Tensiunile geopolitice și incertitudinea economică: Conflictele geopolitice, cum ar fi tensiunile dintre marile puteri, crizele regionale sau pandemiile, tind să crească cererea pentru aur ca valoare de refugiu. Având în vedere instabilitatea actuală din diverse regiuni ale lumii și potențialele crize economice, aurul rămâne o constantă în portofoliul investitorilor de talie mare. Puse cap la cap, așteptatele reduceri de dobândă și cocktailul geopolitic exploziv sunt 2 forțe cu puternic impact asupra raportului dintre cererea și oferta de aur, ceea ce a condus la atingerea unor noi maxime istorice pentru metalul galben. Iar aceste forțe rămân foarte puternice în 2024 și de ce nu și în anii următori.

Impactul tehnologiei și monedelor digitale: Pe măsură ce tehnologia avansează și interesul pentru monedele digitale, inclusiv criptomonedele și CBDC-urile (monedele digitale ale băncilor centrale), continuă să crească, aurul se confruntă cu o concurență tot mai mare ca mijloc de stocare a valorii. Cu toate acestea, aurul are avantajul unei istorii lungi de fiabilitate și recunoaștere universală, pe care noile forme de valută încă se străduiesc să le atingă.

Adoptarea tehnologiei în sectorul aurului: Inovarea în modul de tranzacționare și investiție în aur, cum ar fi ETF-urile pe aur, conturile de aur digitale sau tokenurile garantate cu aur, ar putea atrage o nouă generație de investitori. Această digitalizare a aurului facilitează accesul și lichiditatea, putând influența pozitiv cererea pe termen lung.

Predicții ale experților: Deși este dificil de făcut predicții precise, mulți experți sunt de părere că aurul va continua să joace un rol important ca activ de diversificare și protecție în portofoliile investitorilor. Avantajul istoriei lui milenare, a conservării în timp a calităților lui fizice intrinseci și a asimilării lui în ADN-ul mental al civilizației umane alături de factori precum volatilitatea piețelor financiare, riscul de inflație și incertitudinile geopolitice pot conduce la perioade în care aurul își va demonstra din nou valoarea, iar momentul prezent confirmă această ipoteză.

Încheiem acest articol extins despre aur, aducând în prim-plan cum acest metal prețios navighează pe apele vremurilor noi, menținându-și strălucirea și valoarea ca investiție de refugiu.

Concluzie

• Aurul ca refugiu sigur: În ciuda volatilității pe termen scurt și a concurenței din partea activelor digitale, aurul rămâne o ancoră de stabilitate și siguranță în portofoliile investitorilor, oferind protecție în vremuri de incertitudine economică și geopolitică.
• Impactul digitalizării: Noile tehnologii și modalități de investiție digitală în aur aduc acest activ străvechi în era modernă, oferind investitorilor modalități inovatoare de a accesa și tranzacționa aur, fără a compromite securitatea sau valoarea acestuia.
• Viitorul aurului: Având în vedere contextul economic global în schimbare și avansul tehnologic, aurul va continua să joace un rol esențial în strategiile de investiții, adaptându-se și răspunzând la noile provocări și oportunități.

Pe măsură ce privim spre viitor, este clar că aurul va rămâne un pilon în lumea investițiilor, echilibrând portofoliile și oferind o asigurare împotriva incertitudinilor. Pentru cei interesați să exploreze și mai mult universul investițiilor în metale prețioase, un pas natural următor ar putea fi să aprofundeze strategii specifice de investiții în aur, evaluând cum diversele forme de aur digital și fizic se pot potrivi obiectivelor și nevoilor lor individuale.

Astfel, indiferent de direcția pe care piața o va lua, aurul, cu strălucirea și valoarea sa neschimbată, va continua să fie o componentă esențială în arta diversificării și protecției averii pe termen lung.

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.