Produse structurate

Dacă ar trebui sa ghicim, am spune că nu citești aceste rânduri fiindcă ai o experiență de zeci de ani în finanțe și conduci propriul tău fond – iar dacă ne înșelăm, ne cerem scuze. Am început astfel fiindcă produsele structurare sunt instrumente gândite pentru a oferi unei game de investitori șansa de a investi în active-suport (indici bursieri, acțiuni, obligațiuni, ETF-uri, perechi valutare, mărfuri fungibile) la care nu ar avea acces prin piața spot (piața la vedere) sau ar avea dar fără efectul de levier care multiplica câștigurile … sau pierderile. 

Vorbim despre instrumente hibride care combină elemente ale pieței spot cu cele ale pieței la termen (piața de derivate). Tu, ca investitor, nu poți pierde mai mulți bani decât ce ai investit prin achiziția produsului structurat. În același timp, cumpărând un produs structurat, îți asumi și riscul de credit al emitentului produsului (de regulă o bancă sau un broker) în plus față de riscul contrapărții centrale (risc considerat de regulă ca minimal) din piața de derivate. 

Felul în care sunt întocmite prospectele pentru aceste instrumente face ca prețul lor să varieze în strânsă legătură cu activul-suport dar, ca de obicei, cotațiile efective vor fi stabilite tot de cererea și oferta prezente în piață iar cele mai bune dintre acestea vor fi cel mai probabil oferite de un formator de piață (market-maker) în limitele impuse de bursă pe care se tranzacționează produsul structurat. Pentru a putea face profit market-maker-ul va cota ușor diferit prețul ask de prețul bid, spread-ul rezultat fiind de regulă ceva mai mare decât în piața principală a activului-suport. 

Unele produse structurate nu au scadență (fiind, la nivel juridic, obligațiuni perpetue) sau sunt emise pe perioade foarte lungi (ex. 99 de ani) în timp ce altele au o scadență ce poate porni de la câteva săptămâni și merge până la câțiva ani. Cel mai frecvent (dar nu mereu) produsele care oferă expunere cu efect de levier asupra activului-suport au o scadență mai apropiată, iar celelalte sunt de regulă cu scadențe lungi sau fără scadență. 

Deoarece investitorii nu pot pierde mai mulți bani decât au investit prin achiziția produsului structurat (aceasta fiind o caracteristică a tuturor produselor de pe piețele spot) în cazul acelor produse cu un efect de levier apare o caracteristică suplimentară. Astfel, ele au atașate o opțiune de tip knock-out… Practic prețul plătit de investitorul care cumpără produsul structurat cu efect de levier este prima (prețul) acestei opțiuni. Dacă se atinge un nivel de preț al activului-suport denumit ”barieră” atunci investitorul a pierdut aproape toți banii investiți în produsul structurat, în realitate putând primi doar o mică valoare reziduală. Deoarece bariera este setată în funcție de ce se întâmplă pe piața principală a activului-suport (cel mai probabil o piață de derivate), bariera este ajustată periodic de către emitentul produsului structurat. 

Și ce înseamnă asta pentru tine? Că poți miza fie pe creșterea prețului activului-suport, fie pe scăderea sa. Poți specula piața sau poți proteja alte dețineri de active financiare (acțiuni, obligațiuni ) sau reale (petrol, aur), de regulă fiind vorba chiar de activul-suport al produsului structurat.  

Ai ajuns până aici și ai o curiozitate inerentă legată de clasificarea produselor structurate. Și, fiindcă nu-ti putem lasă curiozitatea neîmplinită, îți spunem că noi vedem trei categorii ca fiind importante: certificatele structurate, ETC-urile și warrant-urile. Vrei mai mult? Putem mai mult, fiindcă și certificatele structurate se împart în certificate index, certificate turbo și alte tipuri de certificate structurate. În funcție de sursa de informare și de jurisdicția în care sunt emise și înregistrate, produsele structurate pot fi definite și categorisite și în alte moduri. Noi ți l-am prezentat însă pe ce pe care îl considerăm cel mai bun. 

Certificate structurate, numite câteodată și ETN (”exchange-traded note”) sau ”structured notes” sunt clasificate juridic ca obligațiuni cu dobândă variabilă. Formula după care se calculează această ”dobândă” este concepută în așa fel încât să replice randamentul unei investiții în activul-suport, cu sau fără efect de levier ori alte elemente adiționale. Certificatele index sunt cea mai simplă formă de certificate structurate și oferă un randament similar cu al unei investiții directe în activul suport (care nu este neapărat un indice bursier ci se poate alege din întreaga paletă de active-suport disponibile). Certificate turbo adaugă la mecanismul certificatelor index un efect de multiplicare a profiturilor, dar și al pierderilor potențiale (efectul de levier). Acestea din urmă, însă, nu pot depăși investiția inițială făcută prin achiziția certificatului de pe bursă. 

Pornind de la cele două tipuri primare de certificat (index și turbo) au fost emise și alte tipuri de certificate structurate care au diverse clauze suplimentare care pot reduce riscul asumat de investitor contra unui randament maxim așteptat mai mic. De exemplu, pentru cei care își doresc posibilitatea unor câștiguri mai mari decât o simplă dobândă dar nu vor să îți asume un risc foarte mare există certificatele tip bonus. Acestea oferă o schemă de randamente prin care atât pierderile cât și profiturile pot fi în continuare substanțiale dar numai între anumite limite, în funcție de cât de mult crește sau scade prețul activului-suport. Pentru investitorii cu apetitul la risc și mai redus sunt disponibile așa-numitele certificate cu capital protejat care în schimbul reducerii substanțiale a randamentului maxim oferă investitorilor protecția capitalului investit (în limita valorii nominale a certificatului sau a unei mari părți din aceasta). Ambele tipuri de protecție (atât pentru certificatele bonus cât și pentru cele cu capital protejat) sunt valabile doar la scadență, până atunci prețul din piață se stabilește tot în funcție de cererea și oferta din piață. 

ETC-urile (”exchange-traded commodities„) sunt produse apărute exclusiv din cauza restricțiilor din legislația Uniunii Europene care nu permite majorității investitorilor din UE să investească în ETF-uri din SUA și nici ca un ETF din UE să investească într-un singur tip de activ. Pentru investitori care doresc să investească pe piața la vedere, în instrumente care au ca unic activ-suport o marfă fungibilă și care își asumă obligația deținerii fizice sau prin instrumente a respectivei mărfi în cantitatea egală cu 100% din activul net, a apărut această clasă de instrumente. În prezent, din pricina restricțiilor implementate de către Autoritatea de Supraveghere Financiara, ETC-urile nu sunt disponibile investitorilor de retail din Romania. 

Warrant-urile au apărut ca o modalitate inovativă pentru atragerea de capital de către o firmă. Ele sunt foarte similare cu opțiunile financiare, cu excepția faptului că sunt tranzacționate pe piața spot și nu sunt emise de o bursă și susținute de contrapartea centrală ci cumpărătorul își asumă și riscul de credit al emitentului. Deținătorul unui warrant are dreptul dar nu și obligația ca la o anumită scadență (pentru warrant-urile de tip ”european”) sau oricând până la o anumită scadență (pentru warrant-urile de tip ”american”) să poată cumpăra activul-suport al warrant-ului la un preț de dinainte stabilit (denumit ”preț de exercițiu”). Inițial activele-suport erau doar acțiunile și obligațiunile emitentului, dar în timp băncile și anumiți brokeri au folosit metoda ca să emită warrant-uri cu toată paleta de active-suport disponibile. 

Exemplu de instrument structurat: cum poți investi în aur fără să deții aur? 

Un investitor care e interesat, în anumite perioade, să ia expunere și pe mărfuri, poate investi în produse financiare legate de prețul mărfurilor.  

Cum ar fi să beneficiezi de evoluția aurului, fără să ai grija și costurile depozitării lui într-un seif bancar? Sau cum ar fi să beneficiezi de creșterea barilului de petrol, fără să fi mare trader de petrol pe marile burse de mărfuri ale lumii?  

Pe Bursa de Valori București există instrumente pentru aceste obiective. De exemplu, există un certificate (ca cel de mai jos) care replică prețul aurului; nu are o scadență specificată (a.k.a. ‘endless’), iar prețul său este stabilit sub forma: 

Preț uncie de aur (în USD) x Curs USD/RON x factorul 0.03215075. 

Factorul de la final este stabilit de creatorul de produs, o bancă în cazul de față. Putea să fie orice alt factor numeric acolo (în funcție de cât de mare sau de mic voia creatorul de produs / emitentul să fie valoarea produsului, exprimată în unități fizice (în cazul de față uncii de aur). 

In octombrie 2022, uncia de aur era cotată la 1709 USD, așadar:  1709 x 5.04 x 0.03215075 = aproximativ 277 RON.   De aceea instrumentul este cotat în jurul acestei valori, diferențele fiind date de spread-urile bid-ask (cumpărare – vânzare) de pe piață.  

Important: dacă prețul aurului crește cu 10%, certificatul va valora cu 10% mai mult în USD, după care se face exprimarea în RON ținând cont de evoluția USD vs. RON. Dacă prețul aurului scade cu 10% și valoarea certificatului în USD va scădea în aceeași măsură, după care se face, de asemenea, exprimarea lui în RON. 

Sursa: bvb.ro

Pe BVB există și certificate de tip Turbo având drept suport indici bursieri, mărfuri, acțiuni românești sau europene. Investitorii care vor instrumente mai speculative, cu levier mai mare, adică cu posibilitate de câștig, dar și cu risc de pierdere mai mare, pot merge pe certificate “Long” mizând pe creșterea activelor suport, sau pe certificate “Short”, atunci când vor să speculeze eventuale scăderi de preț.  

Merită să mai adăugăm ceva: pe Bursa de la București există niște instrumente care seamănă cu opțiunile. Se cheamă “warrants”. Dacă deprinzi logica și termenii opțiunilor Call și Put, s-ar putea să te ajute în tranzacționarea warrant-urilor, cel puțin până când să avem niște opțiuni propriu zise și la bursa noastră.  

Un exemplu de warrant Call pe acțiunile BRD și câteva raționamente pe care le-ar fi făcut un cumpărător de warrant în octombrie 2022.  

• dacă la scadența 20 decembrie 2023 acțiunile BRD vor fi cotate peste 20 de RON, atunci warrantul va avea o valoare > 0.  Deci există riscul ca achiziționând un warrant cu 0.27 RON, în final să pierzi acea suma, dacă BRD nu va fi peste 20 de RON în decembrie 2023 
• în schimb, dacă acțiunea BRD va fi 21 de RON, warrantul va valora 1 RON , de aproape 4 ori mai mult decat prețul plătit.  

În octombrie 2022, acțiunile BRD erau în jurul a 12 RON. Evident că în funcție de timpul rămas până la scadență și de posibila volatilitate până la scadență, un investitor va evalua probabilitatea ca BRD să fie peste de 20 în decembrie 2023 și, în funcție de asta, dacă e oportun să cumpere sau nu un astfel de warrant la acel moment. 

Sursa: bvb.ro

Teoretic riscurile aici sunt moderate sau (pentru produsele cu efect de levier) ridicat. Un produs structurat colateralizat 100% cu acțiuni de prim rang (”blue-chips”) de pe piața americană pentru care emitentul produsului este o bancă cu cel mai înalt rating de risc de credit va fi mult mai puțin riscant decât un titlu de stat emis de un stat aflat în război civil. Ba chiar și decât unele acțiuni sau chiar obligațiuni individuale ale unor entități mai puțin solide. Desigur, un produs structurat cu efect de levier va fi în mod cert mai riscant decât deținerea directă a activului-suport al acestuia. 

La fel ca pentru toate instrumentele pieței spot, un lucru important de reținut este că nu poți pierde mai mult decât suma investită (spre diferență de instrumentele derivate și tranzacțiile în marjă). De asemenea, faptul că investești într-o colecție de active îți reduce, în funcție de cât de bine este făcută diversificarea, riscul investițional.