Piramida lui Maslow în era internetului

Acum un sfert de veac, în ziua echinocțiului de toamnă, Vic Hayes și-a văzut visul cu ochii. Astăzi, în era internetului, părintele Wi-Fi își regăsește cu uimire invenția la baza piramidei nevoilor omului modern. De modă veche, domnul căruia îi datorăm comoditatea de a ne conecta în orice moment cu orice ne trece prin cap nu este mare utilizator al tehnologiei fără de care, în prezent, cei mai mulți oameni nici nu pot funcționa.  

Bine-cunoscuta Piramidă de nevoi a lui Maslow ne captivează și în ziua de astăzi deoarece pune ordine în haosul comportamentului uman: este simplă, intuitivă și are valoare practică. Să recapitulăm: la baza piramidei stau nevoile fiziologice (oxigen, hrană – supraviețuire); odată satisfăcute acestea, căutăm siguranța (un acoperiș deasupra capului), apoi apartenența (dragoste, familie, prieteni), stima (respectul celorlalți, încredere, stima de sine) și, peste toate cele, autorealizarea (nevoia de a deveni cea mai bună versiune a noastră, cum spun autorii cărților de dezvoltare personală).   

Deși ușor de înțeles, teoria lui Maslow a fost criticată de-a lungul timpului, contestatarii argumentând că ierarhia nu se bazează pe probe științifice, nu există o definiție standard a nevoii și este foarte dificil de măsurat satisfacerea relativă a nevoilor pentru ca următoarea nevoie să apară la orizont. Există, de asemenea, diferențe sociale, culturale, economice, religioase care pun piedici în păstrarea ordinii ierarhice din cadrul piramidei, ceea ce l-a și determinat pe Maslow să recunoască la un moment dat că pot exista inversări între diversele categorii de nevoi: stima de sine, de exemplu, poate fi mai importantă decât dragostea pentru unii oameni, în timp ce alții ar putea rămâne confortabil la un anumit nivel și nu ar progresa niciodată mai departe. Iar, persoanele creative, cum sunt artiștii, sunt în general total preocupați de autorealizare, ignorând alte nevoi. 

Însă, natura umană nu s-a schimbat prea mult, căci la o analiză sumară constatăm că suntem asemenea predecesorilor noștri din antichitate, filozofi sau cetățeni obișnuiți, despre care Homer ne povestește că se întâlneau în agora să socializeze, să-și spună păsurile și să se bucure de atenția celorlalți. La rândul nostru, facem același lucru pe Facebook, Twitter, TikTok și altele asemenea, comportamentul social adaptându-se la mediul în permanentă schimbare pentru a satisface nevoia omniprezentă de conexiune socială. Trăim într-o eră tot mai digitalizată pe zi ce trece, iar instrumentele ei au devenit, în mintea noastră, nevoi de bază. 

Deși încercăm să ne alegem cu grijă lecturile, la o analiză mai atentă constatăm cu tristețe că cedăm prea des tentațiilor și ne trezim prinși într-o pânză de păianjen cât lumea de largă – iar asta se întâmplă numai și numai din cauza lui Sir Timothy John Berners-Lee, domnul care a deschis cutia Pandorei în 1989. Căci de atunci încoace, pentru că toate trebuiau să poarte un nume, li s-a spus… World Wide Web. 

Putem spune că însuși internetul a progresat conform piramidei în cauză. Să facem o analiză: 

Nevoile ”fiziologice” au fost satisfăcute de epoca dot.com – liste de corespondență, buletine de știri, magazine online (acestea din urmă chiar ating nevoi fiziologice, de exemplu cele legate de hrană). Apoi, cei din Silicon Valley au făcut pasul spre următorul nivel, asigurându-ne securitatea printr-un browser mai sigur (ex. Firefox), iar PayPal ne-a ajutat să transferăm bani către familie și prieteni în deplină siguranță – iar noi i-am încredințat datele personale cu convingerea că acolo vor fi mereu protejate. Nevoia de apartenență este rezolvată de rețelele sociale, care ne oferă posibilitatea de a ne conecta în orice moment cu prietenii, de a adera la tribul preferat și chiar de a ne îndrăgosti. Nevoia de stimă o regăsim împlinită în numărul de urmăritori ai paginii noastre de Instagram sau ai canalului de YouTube. Elegant, nu-i așa? Mergând mai departe, știm că Maslow considera că doar un om dintr-o sută atinge autorealizarea, căci suntem mai degrabă motivați de iubire sau stimă decât de dezvoltare personală, iar rețelele sociale susțin, din păcate, această teorie. Se pare, însă, că suntem pe drumul cel bun, utilizatorii mediului online încep să caute experiențe care să-i ajute să-și găsească autoîmplinirea. Unii susțin că web3 și metaverse vor conduce, în cele din urmă, la iluminarea online. Chiar dacă e greu să ne imaginăm cum va fi mâine, așteptăm cu interes apariția noului unicorn. 

Și atunci se pune întrebarea logică: ce-i motivează pe oameni sau ce-i motiva în vremea lui Maslow mai este valabil astăzi? Sau ierarhia nevoilor nu a devenit cumva o ierarhie a sacrificiilor? Câți dintre noi nu am renunțat voluntar la anumite lucruri sau diminuăm importanța anumitor nevoi din piramidă pentru a avea cel mai cool gadget sau în vacantă ne interesează mai mult dacă hotelul are Wi-Fi decât dacă la restaurant se servește mâncarea noastră preferată. 

Nevoia de internet, dependența de Wi-Fi, rapiditatea cu care putem naviga astăzi prin hăurile rețelelor web par a fi doar tulburări fiziologice sau cumva Maslow, dacă ar fi trăit astăzi, ar fi adăugat o nouă categorie în lista sa de nevoi? 

Bineînțeles, beneficiile internetului sunt universal recunoscute:  business-urile au prosperat mai rapid, conexiunea a unit oameni, a deschis noi orizonturi, iar recunoașterea și stima de sine sunt recunoscute mai facil pe rețelele sociale. Mie, de exemplu, experiența din perioada pandemiei mi-a dovedit că serviciul de internet a devenit absolut necesar în îndeplinirea task-urilor zilnice atunci când job-ul s-a mutat acasă.  

Dacă am fi fost întrebați acum câțiva ani cât timp petrecem pe dispozitivele noastre mobile pentru călătorii, cumpărături, rețele sociale, jocuri și alte aplicații, răspunsul ar fi fost total diferit de cel dat astăzi, dar între timp toate s-au schimbat pe măsură ce dispozitivele mobile au devenit esențiale în modul în care ne conducem viața. 

OK, cu siguranță nevoia de internet nu este mai importantă decât nevoile fiziologice definite în piramida lui Maslow, dar a devenit una dintre nevoile de bază care ar trebui să-și găsească un loc printre treptele construite de cunoscutul psiholog acum 80 ani. 

Și, deși criticată, dacă Maslow ar fi aici s-ar bucura să știe că piramida lui este azi la fel de celebră ca sora ei mai mare din Egipt și, chiar mai mult decât atât, continuă să fie studiată, analizată și adaptată vremurilor noastre.