OMV Petrom – profilul companiei. 

Domeniu: petrol și gaze | Inclus în BET-TRN

Dacă ai un comentariu, o opinie sau vrei să adresezi o întrebare acestui emitent, folosește formularul de la finalul profilului. Vom reveni public cu răspunsul companiei la întrebarea ta.

Rezumat: 

• După anul pandemic 2020 în care consumul de carburant a scăzut semnificativ iar afacerile cu petrol au fost zdruncinate puternic la nivel global, OMV Petrom a reușit doi ani mai târziu să obțină un profit record de circa 2 miliarde de euro – exact investiția sa estimată în proiectul Neptun Deep de extragere a gazelor din Marea Neagră derulat, în parteneriat 50/50, alături de Romgaz. 
• Neptun Deep este principalul proiect individual de dezvoltare în care este angrenată compania. Deși pentru numeroase alte proiecte mai mici în domeniul energiei verzi este  alocată o sumă aproape dublă până în 2030, afacerea tradițională de petrol și gaze va deține cea mai mare pondere din venituri, mult timp de acum înainte, prognozează Petrom.
• Principala piață a grupului este România, aceasta generând 85% din vânzările totale în 2023, compania fiind prezentă cu stații de carburant și în Bulgaria, Serbia, Republica Moldova precum și cu vânzări angro în Ungaria și Ucraina. Posibilul export de gaze naturale din Neptun Deep va crește ponderea piețelor externe. 
• Compania românească OMV Petrom SA este deținută în proporție de 51,2% de OMV Aktiengesellschaft, de aceea unele dintre mișcările mai importante ale Petrom (sau lipsa lor) trebuie analizate și prin prisma strategiei de ansamblu a companiei-mamă din Austria.

Cea mai recentă imagine: Incursiune în măruntaiele uneia dintre cele mai complexe companii din România. 

Specificul OMV Petrom și, în mare măsură, diferențiatorul său față de concurenții din regiune rezidă în faptul că se definește ca o companie integrată de energie cu un segment important de producție de țiței și gaze naturale în țara de bază, completat de rafinarea petrolului și producerea de electricitate din gaz. Lanțul se închide cu vânzarea de carburanți prin stații proprii și angro, inclusiv către aviație, precum și cu vânzarea de electricitate și gaze naturale către diverși clienți industriali și mari furnizori de energie.

În vreme ce activitatea de producție a generat la nivel de grup jumătate din profitul operațional înregistrat în 2023, segmentul de rafinare și marketing – Petrom are aproape 800 de stații de alimentare la nivel regional – a adus 70% din cifra de afaceri de 39 de miliarde de lei. 

În paralel cu activitatea tradițională de petrol, gaze și electricitate din gaz, compania a declarat un plan de investiții de circa 3,7 miliarde de euro până în 2030 în proiecte verzi și noi tehnologii. Paleta diversificată de proiecte mai mici, către care vor merge circa 35% din investițiile totale de peste 10 miliarde de euro, va genera doar 15% din profitul operațional din 2030. Compania precizează că rata internă de rentabilitate a acestor proiecte fluctuează între 9 și 15%, cu precizarea că Petrom beneficiază în mare măsură de fonduri europene pentru multe dintre acestea – în lipsa lor profitabilitatea ar fi semnificativ diferită.

Restul de 65% din investiții la orizontul lui 2030 sunt prevăzute să meargă către proiectul Neptun Deep (circa 2 miliarde euro) și către businessul tradițional de petrol. Aceste activități clasice urmează să genereze 85% din profitul operațional din anul țintă.

La timpul viitor, interesant este că Petrom anticipează o scădere cu doar 30% a cererii de benzină, motorină și gaze naturale din 2030 până în 2040 (în România) și chiar și o creștere de 5% a cererii de kerosen în același interval. Aceasta înseamnă că, dacă Petrom evoluează în tandem cu piața, business-ul cu carburanți tradiționali va fi semnificativ chiar și în 2040. 

Din perspectivă strict bursieră, în cei 23 de ani care s-au scurs de la listarea Petrom, valoarea de piață a companiei a crescut de aproape 30 de ori, de la aproximativ 1,6 miliarde de lei în 2001 la aproape 45,5 miliarde de lei.

Ca o amenințare, toate piețele în care activează Petrom sunt intens reglementate de stat, iar schimbările legislative sunt pline de provocări pentru toți participanții. E suficient să amintim așa-numita „taxă de solidaritate” care, înlăturată în 2024, a permis companiei să obțină o creștere de aproximativ 180% a profitului net în primul semestru, pe vânzări în scădere cu 3%. 

Iar ca un punct forte, după ce în 2021, își revenea la normal după șocul pandemiei, OMV Petrom a demonstrat în 2022 că poate să treacă de la reziliență și „survival mode” la expansiune și fructificarea la maxim a oportunităților de piață. În acel an cu totul aparte, compania s-a consacrat drept o „regină a dividendelor”, randamentul total al acestora ridicându-se la aproape 20%.

MODEL DE AFACERI: Ce face, mai exact, Petrom?

Producția de țiței și gaze, denumită în rapoartele companiei segmentul de „explorare și producție”, reprezintă baza afacerii, compania având asigurată intern mare parte din materia primă necesară. Cu toate că de ceva timp scade cu aproximativ 4-6% pe an – explicația e că zăcămintele au ajuns la maturitate –, extracția proprie de țiței asigura la nivelul lui 2023 circa jumătate din cantitatea de carburanți și produse petroliere vândute. Mai concret, în acel an, Petrom a avut o producție de 2,77 milioane de tone de țiței și vânzări totale de 5,45 milioane de tone de produse rafinate.

În fiecare raport anual, compania prezintă cu obstinație o serie de măsuri de revitalizare a producției, însă extracția de țiței a scăzut semnificativ și constant în ultimii zece ani, de la circa 3,9 milioane de tone în 2014 (e valabil doar pentru România, pentru că o perioadă a extras și în Kazahstan) și 3,25 milioane de tone în 2020, ca să punctăm și un nivel intermediar.

Totuși, avantajul producției proprii este încă persistent și se transmite direct în rentabilitatea afacerii, căci țițeiul extras este vândut intern către segmentul de rafinare și marketing la prețurile pieței. Costul de producție a urcat constant de la circa 11 dolari pe baril în anii 2019-2020 la 16 dolari pe baril în 2023, ca o consecință a inflației generalizate. Totodată, e departe de faimosul cost de 3 dolari pe baril cu care se mândrește Arabia Saudită, dar până la prețul de piață care a oscilat în medie între 70 și 80 dolari pe baril în perioada 2023-2024, are suficient spațiu de manevră. 

Astfel, segmentul de extracție petrol (și gaze) a contribuit cu peste 50% la profitul operațional total al OMV Petrom în 2023, aportul său fiind de peste 4 miliarde de lei. Raportat doar la segmentul de activitate, profitul operațional din explorare și producție a reprezentat 34% din vânzări. De menționat că toate rezultatele acestui segment nu se consolidează, pentru că sunt vânzări interne.

Cealaltă jumătate a vânzărilor de carburanți este asigurată prin rafinarea țițeiului importat și prin achiziția de la terți de produse finite, în special motorină a cărei cerere depășește capacitatea de producție. Spre exemplu, în 2023, când rafinăria de la Petrobrazi a fost oprită opt săptămâni pentru revizie generală, compania a produs 1,5 milioane de tone de motorină și a achiziționat alte 1,4 milioane de tone pentru revânzare. Cu un an înainte, când rata de utilizare a rafinăriei a fost de 95%, achiziția de motorină pentru revânzare a fost de numai un milion de tone.

În total, la nivelul lui 2022 și 2023, OMV Petrom a vândut circa 5,5 milioane de tone de carburanți auto și pentru aviație, precum și produse rafinate derivate, din care puțin peste 3 milioane de tone sunt vândute prin cele 780 de stații în patru țări din regiune, restul fiind vânzări angro. Aici intră și exporturile în creștere pe piața ucraineană – ne referim mai ales la cele de benzină. În 2023, compania și-a dublat vânzările în Ucraina, până la 206.000 de tone, conform Economica.net.

Dacă zona de producție este cea mai rentabilă ca rată a profitului operațional în vânzările segmentului, activitățile de rafinare și comercializare se remarcă prin aceea că aduc grosul cifrei de afaceri – undeva la 70% din total. În 2023, segmentul de rafinare și marketing a generat vânzări de circa 27 de miliarde de lei din totalul de 39 miliarde de lei, cu un profit operațional al segmentului de 2,3 miliarde de lei, respectiv o marjă a rentabilității (tot în cadrul segmentului) de circa 8,5%.

Marja de rafinare, indicatorul intens urmărit în industria de profil, se află pe o pantă descendentă după atingerea vârfului din 2022 – un an cu totul atipic –, dar pare să se stabilizeze în 2024 în jurul valorii de 10 dolari pe baril.

Legat tot de activitatea de comercializare, un rol deloc de neglijat îl au și vânzările de alimente și bunuri de larg consum prin stațiile de carburanți proprii. Compania are un parteneriat cu Auchan prin care toate benzinăriile sub marca Petrom din România (circa 400) găzduiesc un magazin operat de MyAuchan. 

Astfel, în 2023, cifra de afaceri (realizată cu toate produsele complementare) obținută de cele 780 de benzinării pe care le deține în regiune a fost de circa 4,2 miliarde de lei (echivalentul a circa 840 de milioane de euro), reprezentând peste 10% din cifra de afaceri totală. Ce-i drept, acest indicator este în scădere față de 4,8 miliarde de lei în anul precedent. Este, deci, posibil ca inflația să fi afectat apetitul de consum. Marja comercială brută strict pe acest tip de comerț poate fi estimată la circa 130 milioane euro în 2023, pe baza datelor indirecte furnizate de companie.Al treilea pilon principal al grupului este reprezentat de activitatea de vânzare de gaze naturale (din extracția proprie și din importuri) și de vânzarea de electricitate produsă din gaz sau cumpărată și revândută mai departe. În 2023, segmentul a vândut  4,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale și a produs 4,2 TWh de energie electrică la centrala de la Brazi. 

Vânzările sale de gaze au crescut ușor în 2023, deși cererea pieței a fost în scădere, iar circa 75% din livrări au fost acoperite din extracția proprie, restul din import. Segmentul de gaze și energie a contribuit astfel cu peste 30% (12,1 miliarde de lei în termeni absoluți) la cifra de afaceri a grupului și a înregistrat un profit operațional de 1,5 miliarde de lei în 2023.OMV Petrom a anunțat în ultimii ani o avalanșă de proiecte verzi sau care vizează explorarea unor noi tehnologii, a căror inițiere a accelerat mult în prima jumătate a lui 2024. 

Dacă până în 2023 compania avea ca țintă proiecte de producție de energie regenerabilă de 1 GW cu termen de realizare până la nivelul anului 2030 și 500 de puncte de încărcare auto, la mijlocul lui 2024, și-a revizuit strategia și a transmis noile ținte, mult crescute: o capacitate de 2,5 GW pentru energia regenerabilă și peste 5.000 de stații electrice de încărcare.

Din acestea, și-a asigurat deja – cel puțin la nivel de planuri – aproape 1 GW de energie eoliană în parteneriat 50/50 cu Electrocentrale Borzești, alte circa 630 MW de energie fotovoltaică prin parteneriate 50/50 cu Renovatio și CE Oltenia, precum și 810 MW de energie fotovoltaică prin forțe proprii în Teleorman și Ișalnița. Toate acestea ar urma să intre în producție treptat, din 2026 până în 2028, dar termenele sunt volatile.

De altfel, sunt mai multe activități sau sectoare verzi în care Petrom vizează o dezvoltare accelerată pentru anii următori, precum zona de biocombustibili (etanol, combustibil pentru aviație și motorină din reziduuri agricole), mobilitate auto netradițională (electrică, hidrogen pentru transporturi grele, gaz lichefiat sau comprimat) și tehnologii noi precum captarea și stocarea CO2 și producția de hidrogen.

LECȚIILE TRECUTULUI:

Conform istoricului oficial al companiei, România devenea în 1857 prima țară din lume consemnată în statisticile producției de petrol, înaintea marilor producători de talia Statelor Unite, Rusiei sau Mexicului. Până la începutul Primului Război Mondial, industria românească de petrol s-a dezvoltat în principal datorită investitorilor străini din Germania, Marea Britanie și Olanda.

Odată cu instaurarea regimului comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, toate companiile petroliere au fost naționalizate (așa cum s-a întâmplat, de altfel, cu întreaga economie privată), activele acestora fiind administrate de o societate deținută de statul român și de Rusia.

După 1989, a fost înființată Compania Română de Petrol care în 1997 avea să se transforme în Societatea Națională a Petrolului Petrom SA – denumire de la care provine simbolul său bursier actual (SNP). După alți patru ani, în septembrie 2001, Petrom debuta pe Bursa de Valori București, prin listarea unui pachet de aproape 7% din capitalul social, acționar majoritar rămânând statul român prin Ministerul Industriei și Resurselor. 

La începutul anilor 2000, una dintre condițiile puse României de Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană pentru dobândirea statutului de economie de piață funcțională a fost privatizarea Petrom. În decembrie 2004, grupul austriac a devenit acționar majoritar cu 51% din capitalul social, prin achiziția directă a circa 33% din acțiuni, cuplată cu o majorare de capital, valoarea totală a tranzacției ridicându-se la 1,5 miliarde de euro. Privatizarea Petrom – s-a petrecut în timpul mandatului lui Adrian Năstase – a fost un subiect aprig disputat în presa vremii, iar ecourile acelui episod se fac încă auzite și la două decenii distanță.

După circa un an, compania-mamă vindea către Petrom rețeaua de 178 de benzinării marcă proprie din România, Bulgaria, Serbia și Muntenegru într-o tranzacție de aproape 235 milioane de euro, considerată controversată la vremea respectivă, după cum nota Digi24 cu peste un deceniu mai târziu.

Privatizarea s-a suprapus cu un proces de restructurare a personalului, care de la aproape 60.500 de angajați în 2002 scădea la 50.000 în 2004. Compania încheia anul privatizării cu venituri de 8,6 miliarde de lei și o pierdere netă de peste 970 milioane de lei, la o producție de țiței de 5,46 milioane de tone și una de gaze naturale de 6,44 miliarde de metri cubi. (Valorile în bani au fost ajustate cu denominarea monedei naționale din 1 iulie 2005, când leul nou a devenit echivalentul a 10.000 de lei vechi).

La finalul lui 2023, adică după aproape 20 de ani de la privatizare, personalul OMV Petrom scăzuse de 6,5 ori până la circa 7.700 de persoane, după cum rezultă din raportul anual. Ce-i drept, producția de țiței și cea de gaze naturale se înjumătățiseră până la 2,77 milioane de tone, respectiv 3,27 miliarde de metri cubi. Din perspectiva rezultatelor financiare, OMV face parte dintr-o cu totul altă ligă, cu un profit net de 4 miliarde de lei în 2023 (cel din 2022 a fost unul cu totul ieșit din comun, pe fondul exploziei prețurilor la energie – peste 10 miliarde de lei) și venituri din exploatare de aproape 40 de miliarde de lei. De adăugat și diferențele de curs valutar, pentru a completa imaginea de ansamblu: dacă în decembrie 2004, un euro era echivalentul a 3,96 lei noi, la finalul lui 2023, moneda europeană putea fi cumpărată cu 4,97 lei.

Valuri a făcut și o altă mișcare strategică a OMV Petrom – este vorba despre închiderea combinatului chimic Doljchim de la Craiova, pe care compania îl preluase de la stat, către finalul anilor ’90, înainte de privatizare. În 2009, emitentul anunța „decizia de a închide combinatul chimic Doljchim înainte de sfârșitul anului 2010, ca o consecință a mediului economic nefavorabil (economia nu-și revenise după marea criză financiară, n.n.) și a faptului că produsele chimice nu fac parte din obiectul principal de activitate al Petrom”. 

Planul a fost pus în aplicare, iar în 2010 Doljchim – folosea drept materie primă gazul din producție proprie pentru produse cu valoare adăugată mai mare, precum îngrășămintele chimice și metanolul – era demolat, iar terenul ecologizat.

Grupul austriac nu a renunțat însă cu totul la petrochimie, adică la valorificarea superioară a gazelor. Dimpotrivă, în toamna lui 2020, anunța finalizarea unei tranzacții prin care devenea acționarul majoritar al Borealis, un jucător important din industrie cu sediul central la Viena. OMV este asociat în Borealis cu Mubadala, o companie de investiții din Abu Dhabi, care a deținut direct aproape 25% din grupul OMV până în 2024.

În 2011, OMV a decis și închiderea Arpechim, un complex de petrochimie și rafinare construit la jumătatea anilor ’60 la Pitești. Printre motivele invocate la momentul respectiv s-au numărat ineficiența, lipsa ieșirii la mare a rafinăriei și neidentificarea unui potențial cumpărător. Compania începuse deja să importe produse finite, înainte de 2011. După închiderea Arpechim, Petrom a rămas cu o singură rafinărie – cea de la Petrobrazi (lângă Ploiești), construită tot în deceniul al șaptelea al secolului trecut.

Structura acționariatului a continuat să se schimbe, pe măsură ce statul a cedat, în etape, circa 20% din capitalul social către Fondul Proprietatea (FP), creat de autoritățile de la București pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv de regimul comunist. În urma acestei mișcări, statul român a mai rămas tot cu 20% din acțiuni – pachet pe care îl deținea și la final de septembrie 2024. Până în decembrie 2022, FP și-a lichidat, prin vânzări succesive, întreaga participație din OMV Petrom.

La data celei mai recente raportări, pe lângă OMV și statul român (prin Ministerul Energiei), compania mai avea și alte două categorii de acționari: persoane fizice (peste 3,5%) și persoane juridice (peste 24%) – preponderent fonduri de pensii administrate privat.

După listarea Hidroelectrica în vara lui 2023, OMV Petrom a pierdut statutul de cea mai valoroasă companie de la bursa locală, în favoarea producătorului de energie electrică. De asemenea, avea, tot în septembrie 2024, a doua cea mai mare pondere (aproape 19%) din componența indicelui BET.

PUNCTE SLABE ȘI AMENINȚĂRI:

Dincolo de performanțele companiei atât în anii dificili, cât și în cei norocoși, există o serie de factori care afectează constant rezultatele Petrom.

Unul dintre aceștia este reprezentat de concurența acerbă, mai ales pe partea de comercializare de carburanți. Spre exemplu, în ultimii ani, cota de piață a Petrom din retailul de carburanți înregistrează o ușoară scădere în „patrulaterul” format din România, Republica Moldova, Serbia și Bulgaria în care activează Petrom. Aceasta s-a redus de la 32% în 2019-2020 la 30% în 2023, iar pe noile autostrăzi din Transilvania stațiile OMV sunt mult mai rare decât cele ale concurenților Rompetrol și Mol. În Serbia, OMV Petrom are un parteneriat cu KFC, dar în România Rompetrol este cel care a încheiat parteneriatul cu brandul de fast-food. 

Deși proiectul Neptun Deep este anunțat cu surle și trâmbițe, războiul din Ucraina și prezența agresivă a Rusiei în Marea Neagră implică riscuri care se pot dovedi semnificative în ceea ce privește exploatarea, în situația în care conflictul capătă proporții în anii următori. Nu putem să nu ne întrebăm dacă anticiparea poziției războinice a Rusiei –manifestată odată cu ocuparea peninsulei Crimeea – dublată de nevoia companiei de a-și diversifica paleta de resurse – nu cumva a contribuit la decizia gigantului Exxon Mobil să se retragă din cel mai important proiect de exploatare de gaze naturale din Uniunea Europeană. 

De asemenea, o întrebare legitimă este către cine va vinde Petrom gazul natural extras, în condițiile în care și Romgaz va avea acces la cota sa de 50% din proiect. Consumul de gaze naturale se înscrie pe un trend descendent în ultimii ani. Astfel, în 2022 a scăzut cu 15-16% față de anul precedent, iar în 2023 s-a redus cu încă 7% față de 2022. 

Compania ia în calcul posibilitatea să exporte către Republica Moldova, Ungaria sau Bulgaria, dar geostrategia gazului se mai poate schimba mult până în 2027, când se estimează începerea extracției. O destinație de export ar putea fi și Serbia, cu care România a semnat recent un memorandum privind interconectarea unor magistrale de gaze naturale. 

Cele mai slabe speranțe, din păcate, sunt cele legate de consumul industriei locale. După cum am văzut, OMV Petrom are un fel de „frate vitreg” în Austria – compania Borealis din industria chimică. Dar, până acum, nu există nicio intenție ca Borealis să își deschidă vreo facilitate de producție în apropierea resurselor de gaz din Marea Neagră.

Pe de altă parte, Neptun Deep va reprezenta o excelentă „școală” pentru dezvoltarea perimetrului Han Asparuh din apele teritoriale ale Bulgariei din Marea Neagră pe care Petrom îl deține integral, după ce în vara lui 2024 prelua pachetul majoritar al proiectului, prin OMV Offshore Bulgaria, de la grupul francez Total. 

Paradoxal, faptul că România este deja al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda, reprezintă un dezavantaj pentru companii precum OMV Petrom sau Romgaz. În 2023, peste un sfert din gazul produs în UE a fost extras  din România, existând premisele ca această pondere să treacă de 50% în 2028, semnala Profit.ro  în octombrie 2024. Noul regulament european privind emisiile de metan poate crește costurile producătorilor în discuție prin obligații de transparență și sancțiuni. 

Cu toate că Petrom a explorat la modul serios teritoriul energiei verzi, există o incertitudine semnificativă la nivel european și național cu privire la ritmul de aplicare efectivă a schimbărilor în mixul de surse de energie în următorii 10-15 ani, ceea ce pune un semn de întrebare cu privire la dezvoltarea și rentabilitatea acestui tip de activități.

PUNCTE TARI ȘI OPORTUNITĂȚI:

Modelul de business integrat îi conferă companiei sinergii operaționale și de aici decurge potențialul unui profit consistent. Totodată, acesta îi asigură un grad ridicat de reziliență financiară: atunci când una dintre componentele principale (carburanți, electricitate, gaze naturale) suferă din motive de fluctuații ale pieței sale specifice, celelalte vor putea compensa.

Petrom și-a dovedit reziliența în 2020, când lumea a fost blocată de pandemie în case și consumul de carburanți a scăzut semnificativ. Cotațiile petrolului la nivel internațional au fost lovite de cererea redusă, cuplată cu creșterea producției de țiței de către Arabia Saudită. Chiar dacă tensiunile dintre țările producătoare de petrol s-au calmat printr-un acord de reducere a producției, piața a rămas complicată mai mult timp.

În acel an vânzările cantitative de produse rafinate ale companiei au scăzut cu 8% pe segmentul de retail și cu 9% pe canalul angro, acesta din urmă fiind afectat și de scăderea cererii de kerosen pentru aviație. La nivel valoric, scăderea a fost și mai drastică ca urmare a prețului dezavantajos, înregistrându-se un minus de 26% raportat la anul anterior: circa 13,6 miliarde de lei în 2020 față de 18,25 miliarde de lei în 2019. Media marjei de rafinare anuale a atins atunci minimul de 2,89 dolari pe baril.

Ținând cont de toate acestea, afacerea cu petrol – de la extracție (inclusiv de gaze) până la vânzarea finală de produse petroliere rafinate – abia a reușit să încheie anul 2020 pe zero, ca rezultat operațional. Segmentul de producție a înregistrat vânzări de doar 5,8 miliarde de lei și o pierdere operațională de aproape un miliard de lei, însă activitatea de comercializare de carburanți și produse complementare a compensat cu un profit tot de un miliard de lei.

Compania a obținut însă la nivel consolidat un profit net de 1,3 miliarde de lei în anul pandemic, ca urmare a rezultatelor bune din electricitate și vânzarea de gaze. Cifra de afaceri pe această zonă a fost egală cu cea rezultată din activitatea de extracție petrol și gaze.

Petrom a beneficiat atunci de creșterea consumului de gaze naturale în România cu 5% față de anul precedent, pe fondul unei activități mai intense a industriei de îngrășăminte chimice, precum și de o performanță foarte bună a centralei electrice de la Brazi și de prețuri avantajoase.

Ca un joc al numerelor, compania a trecut de la un profit net de 1,3 miliarde de lei în 2020 la unul de 10,3 miliarde de lei doi ani mai târziu. Cifra de afaceri a crescut de trei ori până la 61,3 miliarde de lei  în comparație cu anul pandemiei și cu 135% față de nivelul intermediar de 26 miliarde de lei din 2021.

Deși, aparent, cotația petrolului în creștere masivă după începerea războiului din Ucraina și, implicit, aprecierea prețului carburanților (aprovizionarea devenea o problemă în sine) au dus la rezultatele amintite, în realitate, impactul major l-a avut segmentul de gaze și energie. Acesta a generat o cifră de afaceri de circa 30 miliarde de lei (mai mult decât toată compania în anul precedent) și a adus cel mai mare profit operațional dintre toate diviziile, respectiv 4,7 miliarde de lei. 

Impactul războiului a fost mult mai intens pe piața gazelor naturale din Europa, unde oprirea aprovizionării cu gaze rusești a dus prețurile către niveluri record. La fel și prețul curentului electric, produs din gaze naturale, a urcat abrupt.

Cu toate că șocul prețului ridicat a scăzut consumul de gaze naturale în România cu 16% față de anul anterior, vânzările volumice totale ale Petrom s-au redus cu doar 6% în 2022 față de 2021. Compania a reușit să achiziționeze gaze din afara României și să le revândă în țările din jur, în special în Ungaria și Bulgaria.

În 2022, prețul mediu spot al energiei livrate în bandă pe piața de referință OPCOM a fost cu 140% mai mare decât cel din anul anterior. În consecință, cererea de energie electrică în România a scăzut, la rândul său, cu circa 8%. Dar Petrom nu a fructificat doar aprecierea prețurilor, ci întreg potențialul său. De exemplu, producția netă de electricitate a înregistrat un nou vârf de 5,0 TWh, obținuți de centrala de la Brazi.

Desigur că și afacerea cu petrol a beneficiat la maximum de turbulențele internaționale în 2022. Activitatea de extracție care era pe minus în anul pandemiei a ajuns la un profit operațional de 3,6 miliarde de lei, cu toate că a înregistrat pierderi (pe hârtie) de circa 1,8 miliarde de lei din deprecierea unor zăcăminte. 

Iar, pe segmentul de rafinare și comercializare de carburanți, Petrom a beneficiat în 2022 și de creșterea substanțială a prețurilor la produse rafinate, la nivel global, astfel că a ajuns la o marjă de rafinare istorică de 16,6 dolari pe baril. 

Spre deosebire de piața gazelor și cea a electricității, unde prețurile ridicate au afectat semnificativ cererea, pe piața carburanților vânzările cantitative ale Petrom au crescut cu 3% în 2022, în mod egal prin retail și angro, în ritm cu evoluția pieței în ansamblul său. Concret, pe segmentul de rafinare și marketing, a obținut în acel an o cifră de afaceri de peste 31 miliarde de lei și un profit operațional de 4 miliarde de lei.

Dar, cel mai probabil, performanțele din 2022 vor rămâne un record absolut multă vreme de acum înainte. 

Ultima actualizare: 01.10.2024. Autori: Horia Gălățeanu, Ionuț Ancuțescu, colaboratori externi (Creative Mediaroom)

Surse: rapoartele companiei, Bvb.com, Economica.net, Digi24, Zf.ro, Europa Liberă România.