Generația Zero Dobândă

În 18 luni, aceste rate au sărit la peste 5%, punând capăt unui ciclu de 15 ani în care dobânzile au fost aproape zero. O întreagă generație a trăit într-un mediu cu dobânzi reduse, ceea ce a avut un impact atât social considerabil cât și unul asupra economiei. În ultima sa ședință, Fed a comunicat că inflația este acum sub control, înregistrând o scădere constantă începând din iulie 2022. Deși este puțin probabil ca în viitorul foarte apropiat Fed să crească din nou ratele, nu se preconizează nici o reducere a acestora până la zero. Deci, cum va arăta noul normal după schimbări? Hai să vedem!

De unde am plecat? 

În ultimii ani, ratele dobânzilor din SUA au crescut la niveluri nemaivăzute din perioada când George W. Bush era președinte și Taylor Swift era la școala primară. Având în vedere istoria din perioada 2009-2021, am putea fi înclinați să credem că ratele dobânzilor se vor întoarce la zero pe măsură ce inflația scade și băncile centrale se grăbesc să sprijine economiile în dificultate. Dacă ne uităm însă pe o durată de 50 de ani, obținem o altă perspectivă și ajungem la concluzii diferite.

2024 nu este noul 2008. Ciclul major de bull market al bursei americane început anii ‘80 s-a încheiat în 2007, fiind extins în ultimii săi 7 ani în special ca urmare a unor artificii financiare, care au degenerat în criza subprime. Atunci, după criza financiară din 2007-2009, companiile și gospodăriile erau reticente în a se împrumuta și consuma, iar guvernele își reduceau cheltuielile pentru a face față turbulențelor economice. În acest context, băncile centrale au fost nevoite să implementeze măsuri extraordinare pentru a stimula creșterea economică și a depăși perioada de inflație extrem de scăzută. Ne amintim că Rezerva Federală, împreună cu alte bănci centrale, a introdus în acea perioadă Politica Ratei Dobânzii Zero (ZIRP) iar pentru că efectele pozitive erau minore, a fost decisă începerea unor programe mamut de relaxare cantitativă (QE – quantitative easing), prin care băncile centrale au răscumpărat bonduri guvernamentale de trilioane de dolari, injectând masiv lichiditate în sistemul financiar. Tot atunci China a inițiat cea mai mare expansiune a creditului din istoria sa pentru a contracara colapsul economic. 

Toate acestea au avut efecte puternice sociale și economice: 

• Avalanșa de capital privat: Reducerea costului capitalului aproape de zero a generat un aflux considerabil de capital privat în economii, facilitând accesul la finanțare pentru investitori și companii. 
• Toleranța la risc a crescut: În mediul în care banii sunt ieftini sau chiar gratuiți, investitorii au fost mai dispuși să își asume riscuri mai mari. În felul acesta multe companii și-au crescut substanțial cheltuielile (nu întotdeauna pentru investiții) și gradul de îndatorare, chiar și în condițiile unor marje de profit mici.
• Somaj scăzut: Toleranța crescută la risc și capitalul abundent a creat un mediu ideal pentru start-upuri, facilitând astfel crearea de locuri de muncă. Tesla, Uber sau Revolut sunt doar câteva  afaceri de succes ale acestei perioade, care probabil nu ar fi fost posibile într-un mediu cu dobânzi ridicate, deoarece modelul de business a presupus înregistrarea unor pierderi mari un timp îndelungat. Mediul a ajutat la înregistrarea unui ritm mai rapid al progresului tehnic, ceea ce a adus un plus întregii societăți. Printre beneficiari au fost inclusiv cetățenii marginalizați, lucrătorii necalificați și persoanele cu venituri mici, adăugând strategiei și o componentă socială.  

Unde suntem? 

Lucrurile au început să scape din nou de sub control odată cu apariția pandemiei de COVID-19, care a condus în cele din urmă la schimbarea paradigmei dobânzilor reduse. Bazele fuseseră însă puse anterior prin politicile expansive ale statelor și prin măsurile neconvenționale ale băncilor centrale.  

Factori care au determinat creșterea inflației: 

• Excesul de lichiditate din majoritatea sistemelor financiare globale. Acest lucru a fost posibil ca urmare a programelor QE derulate de principalele bănci centrale, care au pompat la propriu peste 10 trilioane de USD în economiile lumii. 
• Programele de susținere a populației de la începutul pandemiei COVID-19. Cu această ocazie ne amintim de programele din SUA, care au parașutat efectiv bani populației din America, fără să există în contrapartidă bunuri și servicii noi create. 
• Rupturile din lanțurile de distribuție globale. Ca urmare a restricțiilor COVID, multe state au introdus restricții pe lanțurile de distribuție, pentru asigurarea unei securități sanitare. Acestea au condus la întârzieri de mai multe luni în livrarea bunurilor și serviciilor comandate, ceea ce a contribuit la creșterea rapidă a prețurilor. Penuria de bunuri esențiale a dus la creșterea prețurilor iar perioada a fost extinsă artificial de China ca urmare a politicii de stat COVID zero. 
• Creșterea cererii pe măsură ce s-a ieșit din pandemie. Creșterea cererii s-a făcut simțită puternic în 2021, după apariția vaccinurilor, ceea ce a contribuit la revenirea la o viață economică și socială normală și la niveluri mai ridicate ale consumului.
• Războiul din Ucraina. Invadarea Ucrainei de către Rusia a contribuit la creșterea substanțială a prețurilor mărfurilor, fie direct, cum a fost cazul mărfurilor agricole exportate de Ucraina/Rusia, fie indirect ca urmare a creșterii prețulului la energie, gaze, petrol/combustibil.  
• Butoiul cu praf de pulbere numit Orientul Mijlociu. Conflictele deschise din Orientul Mijlociu, deși nu au impactat deocamdată decât într-o măsură mică prețul petrolului, o pot face în perspectivă, în situația extinderii și agravării conflictelor.
• Intensificarea războiului comercial dintre blocurile economice și dintre țări. Rivalitatea din ce în ce mai puternică între SUA și China, împărțirea din ce în ce mai evidentă a lumii în două blocuri (SUA, Europa, Japonia, alte țări dezvoltate, pe de o parte și China, Rusia, Iran, alte țări din BRICS) și măsurile protective de susținerea a propriilor economii inițiate de către state, favorizează o reducere a echimburilor comerciale globale, ceea ce în final conduce la creșterea prețurilor.   

După cum putem vedea, o parte dintre acești factori, respectiv cei legați de conflictele globale și de măsurile protecționiste ale statelor se manifestă în continuare, fiind de așteptat să aibă impact asupra prețurilor și în viitorul previzibil.  

Unde ne îndreptăm? 

Așadar, ne vom întoarce la dobânzi zero sau, dacă nu, care va fi noul normal?  

“Sentimentul meu este că nu ne vom întoarce la asta” a fost răspunsul lui J. Powell la ultima ședință Fed, atunci când a primit această întrebare. La acel moment existau trilioane de dolari în obligațiuni suverane tranzacționându-se la rate negative, iar obligațiunile pe termen lung erau de asemenea afectate. “În trecut, se părea că rata neutră ar putea fi negativă, dar aceste vremuri par acum foarte departe. Momentan, se estimează că rata neutră este semnificativ mai mare decât era în acea perioadă.”, a justificat Powell afirmația sa.  

Iar aceeași părere o are și comitetul Fed. Acesta se așteaptă ca rata neutră pe termen lung să fie în jur de 2,9%, un nivel care a crescut pe măsură ce Fed s-a străduit să reducă inflația la 2%.  

În același timp analiștii de la Citibank sunt de părere că Fed ar accepta și rate mai ridicate decât atât. Aceștia preconizează 6 tăieri consecutive ale dobânzii, cu o reducere de 50 de puncte procentuale în noiembrie, urmate de 5 tăieri de câte 0,25 puncte. Ultima tăiere de dobândă ar urma să aibă loc în iunie 2025, rata dobânzii stabilizându-se între intervalul 3% – 3,25%. 

Chiar dacă viitorul este incert, se pare că consensul multor voci relevante în domeniul finanțelor este că rata neutră va fi semnificativ mai mare decât zero, iar economia va trebui să se adapteze noilor condiții. Următorii ani se vor caracteriza probabil printr-o abordare mai prudentă în privința creditului, iar provocările legate de inflația persistentă și de datoriile naționale vor impune soluții inovatoare. Acestea vor necesita o colaborare strânsă între politicieni, bănci centrale și sectorul privat pentru a asigura o recuperare economică sustenabilă. 

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.