Purcari Wineries, profilul companiei. 

Domeniu: Industria vinului | Inclus în BET-TRN

Dacă ai un comentariu, o opinie sau vrei să adresezi o întrebare acestui emitent, folosește formularul de la finalul profilului. Vom reveni public cu răspunsul companiei la întrebarea ta.

Rezumat

  • La început, fondatorul Victor Bostan a crezut că va putea să replice cu Purcari succesul pe care l-a avut pe piața din Rusia cu prima sa companie din industria vinului, Kuban Vino. Pentru moment, planul s-a dovedit greșit.  
  • Oferta publică inițială din 2018 a avut drept scop exitul fondului de investiții Emerging Europe Growth Fund II. Atunci acționarii Purcari a vândut 49% din acțiuni pentru aproximativ 40 de milioane de euro.
  • Purcari deține o cotă de 22% din piața locală a vinurilor premium, conform unui studiu Nielsen.  
  • Cotația acțiunilor Purcari este cel mai bun barometru al percepției asupra mersului războiului din Ucraina. În 2022, anul în care a început conflictul, prețul s-a prăbușit cu 45%, deși vânzările au fost cu peste 20% mai mari decât în 2021.  

Cea mai recentă imagine: Vinul moldovenesc din paharele românilor. 

În principiu, Purcari Wineries este singurul „brand” din componența indicelui principal BET pe care investitorii pot să îl cumpere atât de pe bursă, cât și de la raft.

Producătorul de vinuri în discuție își are rădăcinile adânc înfipte în solul fertil al Republicii Moldova, însă povestea sa de succes s-a scris în România, de unde provin aproape 60% din veniturile de circa 370 de milioane de lei din 2023. Cu mențiunea că produsele grupului Purcari sunt prezente și în 40 de alte țări în care româna nu e limbă oficială, cum ar fi Polonia, Cehia, Slovacia sau Bulgaria.  

Pe de o parte, compania beneficiază de întreg ecosistemul pe care Moldova îl oferă – ne referim la sol, climă, crame cu tradiție, know-how în producerea vinului, costuri competitive și rețeaua de furnizori locali (de sticle, dopuri, etichete etc). Pe de altă parte, dinamica piață românească, cu o putere de cumpărare mai ridicată, a validat vinurile Purcari și succesul financiar al companiei. 

Și, cum cifrele sunt mai mereu argumentul forte în descrierea oricărui business, vânzările pe România au crescut de patru ori în ultimii șapte ani până la aproape 195 de milioane de lei în 2023. De altfel, acestea din urmă, însumate cu cele din Moldova și Polonia, înseamnă 85% din businessul Purcari.  

Tandemul România – Moldova nu a funcționat atât de bine de la bun început. Bazele actualului holding Purcari Wineries Public Company înregistrat în Cipru (apropo de diversitatea geografică a afacerii) au fost puse în 2002 de Victor Bostan, un veteran al industriei vinului, după cum aflăm dintr-o descriere oficială a echipei executive. 

Investiția inițială a fost făcută cu banii obținuți de acesta din vânzarea Kuban Vino, un producător de vinuri din orașul rusesc Krasnodar, prima sa experiență antreprenorială în domeniu. Potrivit celui mai recent raport financiar anual al Purcari, Kuban Vino ocupa și în decembrie 2023 primul loc pe piața vinului din Rusia. 

Bostan care, pe lângă experiență, are și o diplomă în tehnologia vinului de la Universitatea Tehnică din Moldova, a cumpărat mai întâi Crama Purcari într-un moment în care nu se afla într-o situație financiară prea strălucită. De altfel, preluarea de active aflate în dificultate a devenit „specificul” strategiei sale de achiziții. 

Primul său gând cu Crama Purcari a fost să replice succesul de pe piața rusă pe care o cunoștea în detaliu. Doar că tensiunile geopolitice aveau să-i strice planurile: în 2006, Rusia a pus sub embargo vinurile din Moldova și Georgia, ca răspuns la încercările de emancipare a celor două state, mișcare care a șters cu buretele 80% din vânzările Purcari. Au urmat alte două embargouri (În 2013 și în 2014), însă acestea au avut un impact mai redus. Forțat de împrejurări – își învățase lecția – Bostan a mutat centrul de greutate al afacerii, din punct de vedere al vânzărilor, în România.  

Purcari nu a scăpat însă de capriciile Moscovei nici până astăzi. Pentru că percepția războiului din Ucraina, care reprezintă și principala amenințare a businessului, influențează evoluția acțiunii, indiferent de performanțele financiare. 

Dar, în definitiv, ce nu te omoară te întărește.

MODEL DE AFACERI:

Grupul Purcari Wineries este alcătuit din 13 companii (asta rezultă din raportul anual pe 2023). Pentru moment ne vom opri asupra entităților care au ca obiect de activitate cultivarea strugurilor, producerea, îmbutelierea și vânzarea de vinuri și brandy. Totodată, denumirile lor corespund unor mărci umbrelă. 

  1. Vinăria Purcari (din Republica Moldova), principalul pilon al grupului deținut în proporție de 100% de acesta, produce vin de calitate superioară, brandul în sine existând încă din 1827,
  2. Crama Ceptura (România), alături de Vinăria Purcari, generează grosul vânzărilor la nivel de grup. Este un producător de vin mediu spre premium, deținut în întregime de grup. 
  3. Vinăria Bostavan (Republica Moldova) produce vinuri cu o adresabilitate mai largă din categoriile economy plus & popular premium. 
  4. Domeniile Cuza (Republica Moldova) produce vin mediu spre premium, brandul evocând personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza a cărui reformă agrară a împroprietărit peste 400.000 de țărani. Vânzările companiei, deținută integral de grup, s-au triplat în 2023 până la peste 3 milioane de lei. 
  5. Angel’s Estate (Bulgaria) produce vin de calitate superioară, din aceeași categorie cu marca fanion a grupului – Purcari. Grupul are o participație de 76% din compania bulgărească. 
  6. Vinăria Bardar (Republica Moldova) produce brandy mediu spre premium și este deținută de Purcari Wineries în proporție de puțin peste 56%. 

În afară de vinăriile de mai sus – toate au podgorii cu zonă de cules și instalații de producție –, Purcari mai desfășoară și alte activități, precum servicii de reciclare a deșeurilor (prin Ecosmart Union), cultivarea strugurilor (Vinoteca Gherasim Constantinescu), comerț și marketing (Purcari Wineries Ucraina) sau caritate (Fundația Purcari).   

LECȚIILE TRECUTULUI:

La scurt timp după ce a cumpărat Crama Purcari, piatra de temelie a construcției viitoare, Victor Bostan s-a orientat către o țintă de achiziții din România – Crama Ceptura (din podgoria Dealu Mare), aflată și ea într-o situație delicată. De altfel, nici producătorul bulgar Angel’s Estate, preluat aproape două decenii mai târziu (în 2022), nu se simțea prea bine și nici prea mult nu costa. 

În 2008, Purcari atrăgea în acționariat un investitor „rasat” – e vorba despre International Finance Corporation (IFC), brațul de investiții al Băncii Mondiale. Compania întâmpina dificultăți de finanțare, în condițiile în care băncile ezitau să crediteze companiile din industria vinului – să nu uităm că primele semne ale marii crize financiare apăruseră deja în Statele Unite. În cele din urmă, Victor Bostan a reușit să convingă IFC să investească 5 milioane de dolari în companie, după cum reiese dintr-un interviu acordat în 2018. 

În 2010, fondatorul predă practic „cheile împărăției” fondului de private equity Emerging Europe Growth Fund (EEGF) II, administrat de americanii de la Horizon Capital care preia 62% din capitalul social cu peste 17 milioane de dolari. Investiția este realizată prin intermediul unui vehicul din Cipru – Lorimer Ventures Limited – deținut integral de EEGF. 

Formula acționariatului este menținută până la începutul lui 2018, anul listării. De fapt, oferta publică inițială a avut drept obiectiv principal exitul fondului de investiții, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri cum ar fi listarea grupului medical MedLife din 2016 – „poarta de ieșire” pentru fondul Value4Capital

Mai exact, în momentul ofertei, Lorimer avea puțin peste 63% din acțiuni, în vreme ce IFC și Amboselt (Victor Bostan controla peste 80% din această companie) dețineau în jur de 6%, respectiv 30% din capitalul social. Cei trei acționari vând împreună 49% din acțiuni cu peste 185 milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro la cursul euro/leu din acea perioadă).  

În urma ofertei, Lorimer își reduce cel mai mult participația – cam cu două treimi, IFC scade la puțin peste 3%, iar Victor Bostan, prin Amboselt, mai deține 25% din companie. Ulterior, în 2019, Lorimer iese cu totul din acționariat printr-un plasament accelerat. După IPO, acționariatul Purcari se îmbogățește cu investitori instituționali noi pentru piața de capital românească – Fiera Capital, Trigon Capital, Conseq, Dealbeta Investments, Norges Bank. O parte dintre aceștia încă dețineau pachete minoritare la sfârșitul lui 2023. 

De notat că singurul nume cunoscut încă prezent în companie, este Paval Holding, vehiculul investițional al fraților Adrian și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman. Clasicele fonduri de pensii lipsesc pentru simplul motiv că rigorile interne nu le permit să investească, printre altele, în producătorii de băuturi alcoolice, ceea ce reprezintă un mare dezavantaj pentru întreaga industrie. 

PUNCTE SLABE ȘI AMENINȚĂRI:

Un alt minus – de data aceasta ne referim strict la Purcari – este scăderea marjei de profit brut în ultimii doi an, de la 46,7% în 2021 la 43,7% și 41,7% în 2022 și în 2023. Cu toate acestea, profitul din exploatare a crescut, ca valoare, cu peste 20% în 2023 față de 2022, până la aproape 75 de milioane de lei.  

Fără îndoială, conflictul de la graniță reprezintă principala amenințare care planează permanent asupra afacerii. Un reprezentant al companiei chiar spunea la un moment dat că evoluția prețului acțiunilor Purcari este un bun barometru al percepției războiului din Ucraina. Într-adevăr, în 2022, anul în care războiul a izbucnit, acțiunile au scăzut cu aproape 45%, cu toate că veniturile au crescut cu 22%. 

În schimb, în 2023, când impactul emoțional al războiului s-a mai diminuat, titlurile companiei s-au apreciat cu aproape 70%, a patra cea mai mare creștere a unei acțiuni din componența indicelui BET. Cu precizarea că veniturile grupului au fost tot cu 22% mai mari decât în 2022, ajungând la 370 de milioane de lei. La jumătatea lunii octombrie 2024, acțiunile înregistrau un avans de peste 5% de la începutul anului. 

În linie cu cele de mai sus, creanțele pe care Purcari le are de încasat de la clienții din Ucraina și Belarus au fost integral provizionate, date fiind riscurile asociate acestora. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu vor fi plătite, nu vor avea vreun impact asupra profiturilor viitoare, pentru că deja au fost acceptate drept costuri. Creanțele din cele două state reprezintă cam 3% din totalul lor – grosso modo, aceeași este și ponderea Ucrainei și Belarusului din veniturile grupului.

De asemenea, potențialul pieței „natale” – Republica Moldova – pare destul de epuizat, în sensul că vânzările de acolo au crescut cu doar 4% în 2023, un avans de aproape nouă ori mai mic decât cel înregistrat de business-ul din România. Pe de altă parte, pe plan local, elanul ar putea fi temperat de eventuale majorări de taxe și de accize, ceea ce s-ar traduce prin erodarea venitului disponibil al populației, respectiv creșteri ale prețurilor de vânzare. Iar tema e pe masa discuțiilor. 

O problemă oarecum atipică o reprezintă o companie care nu face obiectul principal de activitate al Purcari, dar care a generat 8% din veniturile din 2023 și 4% din EBITDA (în linii mari, profitul operațional). E vorba despre Ecosmart Union, compania de servicii de reciclare deținută în proporție de puțin peste 65% de Crama Ceptura, unul dintre stâlpii de rezistență ai grupului. Producătorul de vinuri de la Dealu Mare a intrat în acționariatul Ecosmart Union, alături de alți jucători din domeniu, în 2017, cu o participație de sub 30% pe care, ulterior, a tot crescut-o. 

Scurtând istoria, ideea e că în 2020, când Crama Ceptura nu era încă acționar majoritar, Administrația Fondului pentru Mediu a impus Ecosmart plata unor penalități în valoare de peste 22 de milioane de lei (circa 4,5 milioane de euro) pentru nereguli de raportare, decizie pe care compania a contestat-o imediat în instanță. După mai multe decizii favorabile, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o hotărâre definitivă în aprilie 2024 prin care această plată devine obligatorie. 

Ulterior, acționarii Ecosmart au decis falimentul Ecosmart, întrucât perspectiva businessului a fost oricum afectată de introducerea în 2023 a sistemului de garanție-returnare (RetuRO) care a preluat activitatea de reciclare a sticlelor. Care este „efectul” Ecosmart asupra rezultatelor la nivel de grup în 2024? În comunicatul care anunță evoluția primului trimestru din 2024, Purcari Wineries anticipează că veniturile totale vor înregistra un plus cuprins între 12% și 15%, sub estimările inițiale de 16% și 20%, ceea ce reflectă ajustarea Ecosmart. Pe de altă parte, creșterea EBITDA este menținută la nivelurile inițiale.   

Nu în ultimul rând, vremea poate fi și prieten, și dușman pentru producătorii de vin. De exemplu, în 2019 și 2020, condițiile meteo și-au arătat, din păcate, cea de-a doua „valență”, în sensul că seceta prelungită a afectat serios recolta. Este relevant faptul că în 2021, un an cu vreme prielnică, producția de struguri a fost aproape dublă față de anul precedent. 

PUNCTE TARI ȘI OPORTUNITĂȚI: 

Tocmai pentru a contracara vulnerabilitatea anterior descrisă, în 2022, Vinăria Purcari a pus la punct un sistem subteran de irigare prin picurare pe o suprafață de 300 de hectare, dintr-un total de puțin peste 1.500 de hectare, după cum arătau datele din mai 2024. Ca o paranteză, pe 25 de hectare grupul a cultivat viță-de-vie ecologică pentru a ataca și segmentul vinurilor bio – categorie de produse cu din ce în ce mai mulți fani. 

O altă amenințare transformată în oportunitate a fost continuitatea aprovizionării cu energie electrică de la centrala termoelectrică de la Cuciurgan (Transnistria). Managementul Purcari a avut emoții la începutul războiului că ar fi putut rămâne fără energie din rațiuni strict politice. E cunoscut faptul că această centrală produce curent electric din gazul livrat gratuit de Federația Rusă – un mijloc de a finanța indirect Transnistria. Așa că pasul logic a fost să-și asigure (măcar parțial) independența energetică printr-o investiție în panouri fotovoltaice care acoperă peste 20% din necesarul Vinăriei Purcari, de exemplu.  

Unul dintre principalele puncte tari, pe lângă evidentul acces la ecosistemul de producție din Republica Moldova, este cota semnificativă din piața românească a vinurilor premium – mai precis 22%, conform unui studiu Nielsen din 2023 citat în raportul anual al grupului. Asta arată eficiența forței de vânzări și o bună relație cu marile lanțuri de retail. 

Industria vinului e unul dintre domeniile în care tradiția și atestarea calității prin „premierea” cu medalii chiar contează. În același raport citim că Purcari, marca emblematică al cărei slogan de marketing este „Adevăratele valori nu se schimbă niciodată. Din 1827”, a câștigat prima medalie de aur la Expoziția Internațională de la Paris în 1878. 

În epoca rețelelor sociale, la fel de importante sunt și „notele” primite pe platformele de recomandare, una dintre cele mai cunoscute fiind Divino. De altfel, Purcari deține 10% din platforma de vânzări online axată pe Europa de Est (zona sa de prim interes) 8Wines.com. Putem presupune că investiția nu a fost făcută pentru businessul în sine, ci pentru forța canalului de vânzări.  

Apropo de tradiție, echipa de management e „pe poziții” de peste un deceniu. Privind în perspectivă, de data aceasta, Purcari și-a creionat deja un plan de succesiune, în sensul că Victor Bostan nu va mai fi vioara întâi începând cu 1 ianuarie 2025. Locul său va fi luat de Alexandru Filip, fost managing partner pentru firma de consultanță McKinsey & Company și project manager la Roland Berger Strategy Consultants, care „se antrenează” de la începutul lui 2024 pentru preluarea ștafetei în calitate de director general adjunct

De altfel, grupul a avut parte constant în ultimii 15 ani de rigoare financiară datorită prezenței în acționariat a fondurilor de investiții anterior menționate care, putem bănui, au și insuflat viziunea de creștere. Dar nu cu orice preț, am putea adăuga. 

Creșterea profitabilă, adică identificarea acelor piețe sau segmente de piață (vinurile spumante sunt o oportunitate ce urmează să fie explorată) în care Purcari poate să-și vândă produsele la cel mai avantajos preț, se află în centrul strategiei de dezvoltare, lăsa de înțeles Alexandru Filip într-un interviu acordat în iunie 2024. 

Când vine vorba despre extinderea internațională, pe lângă piețele din regiune care îi vin mănușă, grupul tatonează și îndepărtata Chină. Cu precizarea că, momentan, economia țării nu traversează cea mai fastă perioadă, iar vinul nu face neapărat parte din cultura locului, fiind mai degrabă un produs aspirațional, cumpărat de clienții care vor să-și demonstreze statutul social. 

Evident, o miză mai mare, cel puțin deocamdată, este creșterea vânzărilor din Bulgaria, Cehia, Slovacia și Polonia, după rețetă românească. Adică prin crearea unor relații strânse cu marii retaileri și aplicarea unor strategii de marketing deja validate. În cazul Poloniei, țara cu cea mai mare numeroasă populație din din regiune, provocarea ar putea fi mai mare, în condițiile în care piața locală a devenit „ținta” firească a producătorilor spanioli, nevoiți să iasă din Ucraina. 

Mai trebuie spus că vinul, spre deosebire de industria berii și a băuturilor spirtoase, nu este o piață consolidată. Cu alte cuvinte, fuziunile și achizițiile reprezintă o altă pârghie importantă de creștere. La acest capitol putem puncta preluarea în 2024 cu aproape 3 milioane de euro a companiei Timbrus Purcari Estate, care a adăugat grupului aproximativ 130 de hectare de teren agricol, dintre care peste 110 de hectare de podgorii de calitate superioară tot din satul Purcari. 

Tranzacția este o continuare a unui șir mai lung de achiziții dintre care amintim preluarea în 2019 a peste 260 de hecatre de podgorii sau a vinotecii Gherasim Constantinescu care deținea în 2021 circa 50 de hectare de podgorii de înaltă calitate și 22 de hectare disponibile pentru extindere, ambele din Republica Moldova. 

Ultima actualizare: 15.10.2024. Autori: Horia Gălățeanu, Ionuț Ancuțescu, colaboratori externi (Creative Mediaroom) 

Surse: BVB.ro, Purcari.wine, Wikipedia, Businessmagazin.ro, Raiffeisen, Mirsanu.ro, Digi24.ro, G4Media.ro, Feel The Markets (06.06.2024).

    Poți să te dezabonezi de la aceste comunicări în orice moment. Pentru mai multe detalii legate de modul în care te poți dezabona, despre practicile noastre privind confidențialitatea și despre modul în care ne angajăm să îți protejăm și să îți respectăm confidențialitatea, analizează politica noastră privind confidențialitatea.