Poate bursa să prezică economia?

Sunt necesare nuanțări legate de context, țară sau reprezentativitatea indicilor pentru economie. Pentru cea mai mare bursă din lume, cea din SUA, scăderea pieței a precedat aproape de fiecare dată perioadele de recesiune, însă au fost și momente când o scădere semnificativă a pieței nu a fost urmată și de scăderea economiei.

Marko Kolanovic, strategul șef al JPMorgan, alături de majoritatea analiștilor de pe Wall Street au prezis o recesiune în 2023, contrariat de creșterea semnificativă a bursei. Realitatea a contrazis predicția sa și a celorlalți, demonstrând că bursa a anticipat corect faptul că economia nu va intra pe o pantă descendentă.

De ce bursa nu este un predictor perfect?

Factori ce impactează acuratețea „barometrului”:

• Inflația poate determina creșterea prețurilor acțiunilor chiar și în situația unei recesiuni (scădere economică cel puțin 2 trimestre consecutive), deoarece ca urmare a inflației, valoarea activelor companiilor crește și ea. În același timp, există percepția în rândul investitorilor că investiția în acțiuni poate fi un hedge împotriva inflației, ceea ce contribuie la creșterea cererii de acțiuni conducând uneori la aprecierea acțiunilor chiar în condiții de recesiune economică. Un astfel de exemplu este creșterea indicelui reprezentativ al Ungariei, BUX , care a crescut în pofida celei mai ample scăderi economice din anii 90 și până prezent.
• Creșterea generalizată a prețurilor poate avantaja companiile mari, care pot prospera chiar și în timpul recesiunilor, datorită avantajului competitiv pe care îl au în piețele lor de desfacere. Acest lucru poate duce la o decuplare a prețurilor acțiunilor de dinamica economiei. Un astfel de exemplu este creșterea prețurilor acțiunilor companiilor farmaceutice în timpul pandemiei COVID-19, în timp ce alte sectoare ale economiei au fost grav afectate.
• Concentrarea indicilor pe anumite domenii poate induce în eroare în legătură cu evoluția așteptată a economiei: piețele cu un număr mic de emitenți și indici concentrați pe 1-2 domenii (ex: bursele mai mici, cu un număr redus de emitenți, SUA – componentă mai mare a sectorul tech decât istoric) pot “prezice” mersul economiei cu mai puțină acuratețe. Un exemplu este indicele BET din România, care este dominat de sectorul energetic și bancar, sau indicii altor piețe din regiune (BUX, SOFIX), care includ în componență puțini emitenți ceea ce nu reflectă fidel starea generală a economiei.

Emoțiile:

• Panica de moment: poate duce la scăderea prețurilor acțiunilor, fără ca economia să fie afectată. Un exemplu este “Lunea Neagră” din 1987, când panica creată de o eventuală devalorizare drastică a dolarului a dus la o depreciere cu peste 20%, pe termen scurt, a indicelui Dow Jones fără ca economia să intre în recesiune. Este general acceptată ideea că o scădere a indicilor principali americani cu peste 20% indică cu o probabilitate crescută posibilitatea apariției unei recesiuni.
• Entuziasmul excesiv: poate duce la creșterea prețurilor dincolo de evaluările lor obișnuite. Un astfel de exemplu este bubble dot.com din perioada premergătoare anilor 2000, care a dus la creșteri spectaculoase ale prețurilor în special ale companiilor din sfera tehnologiei, urmate de o prăbușire la fel de spectaculoasă.
• Investitorii pot fi influențați de factori iraționali, cum ar fi FOMO (frica de a pierde o ocazie) sau hype-ul creat de anumite știri. Un exemplu este creșterea prețurilor acțiunilor companiilor meme din 2021, determinată de popularitatea lor pe platformele de social media.

Totuși, bursa are o influență directă asupra economiei:

• Câștigurile/pierderile din tranzacționare și dividendele se răsfrâng asupra consumului. Consumul contribuie cu o pondere semnificativă la PIB-ul majorității țărilor. Un astfel de exemplu este scăderea consumului în SUA în 2008, determinată de prăbușirea pieței bursiere.
• Impactul psihologic al unei crize bursiere este extrem de puternic, în piețele dezvoltate. O criză bursieră de amploare influențează profund percepția consumatorilor, a managerilor companiilor și factorilor de decizie din sectorul finaciar bancar, le afectează în sens negativ deciziile de achiziții, investiții și finanțare, devenind dintr-o dată mult mai precauți. Toate acestea au un impact economic puternic negativ, resimțindu-se foarte repede în economie.

În final, bursa poate fi un instrument valoros pentru înțelegerea stării de sănătate a economiei, dar trebuie interpretată cu atenție, iar relația dintre bursă și economie este cel mai adesea bidirecțională. Iată câteva concluzii:

• Nu este un predictor perfect: Bursa poate fi influențată de factori emoționali și distorsiuni ale pieței.
• Analiza trebuie să fie nuanțată: Trebuie luate în considerare fundamentele economice, reprezentativitatea indicilor bursieri, specificul pieței de capital sau alte elelemente relevante.

Recomandări:

• Urmăriți atât indici bursieri generali (S&P 500, Dow Jones Industrial Average, etc.), aceștia sunt mai relevanți pentru a înțelege relația cu economia, dar pot fi analizați și indici sectoriali pentru a identifica anumite tendințe și a obține o imagine mai completă.
• Analizați știrile economice, rapoarte ale companiilor și rapoarte de macro despre economie pentru a înțelege contextul din spatele fluctuațiilor bursiere.
• Diversificați-vă portofoliul de investiții pentru a vă proteja de eventualele erori de predicție.

Acest articol are un caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții. Este important să faci propria analiză și să te consulți cu un specialist financiar înainte de a lua decizii de investiții.